Prof. Bogdan C. Simionescu ne-a răspuns la două întrebări actuale.
Cotidianul: Academia Română a pornit la drum, acum 152 de ani, ca o instituție națională cu misiune exclusiv umanistă, temele ei de cercetare fiind limba română și istoria poporului român. Astăzi, Academia Română are 14 secții care acoperă domenii dintre cele mai variate, multe reprezentând științele tari: chimie, fizică, științe tehnice, IT. Cum vedeți rolul acestor secții, umaniste și tehnice, în dezvoltarea societății românești contemporane?
Prof. Bogdan C. Simionescu: Academia Română este o instituţie vie, care s-a dezvoltat şi modernizat odată cu societatea românească – uneori chiar înaintea societăţii. Ea a răspuns solicitărilor celei pe care o slujea – naţiunea română – şi a făcut-o exemplar. Aş aminti doar înfiinţarea, în anul 1991, a Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei. Academia Română a fost, cel puţin la nivelul Europei, prima instituţie înaltă care a înfiinţat o secţie cu acest profil, reacţionând la cerinţele venite din partea mediului academic.
Ȋn ceea ce priveşte prezentul şi viitorul imediat, secţiile cu profil umanist îşi asumă rolul major ȋn promovarea culturii naționale, cultivarea limbii şi literaturii române, cunoaşterea istoriei naţionale, formarea şi educarea tinerei generaţii şi, de ce nu, chiar a întregii societăți. Toate acestea contribuie semnificativ la consolidarea poziţiei Academiei Române drept „cel mai ȋnalt for de ştiinţă şi cultură al ţării“ şi asigură o interfaţă activă a instituţiei cu societatea românească, promovând imaginea sa în plan naţional.
Secţiile cu profil ştiinţe exacte și ştiinţe ale naturii şi institutele coordonate contribuie, prin rezultate fundamentale şi, de multe ori, aplicate, la îmbogăţirea patrimoniul ştiinţific naţional şi internațional și la poziţia pe care o ocupă România pe scena ştiinţifică internaţională.
Academia Română și învățământul. Care este / care poate fi implicarea Academiei Române în redresarea învățământului românesc? Acțiuni concrete.
Statistici oficiale recente arată că unul din zece români este analfabet şi aproape 40% din absolvenții de liceu sunt analfabeţi funcţional. O situație dramatică se înregistrează în mediul rural, unde au fost desființate școli, iar sărăcia nu le permite copiilor să urmeze studii liceale şi universitare. Cauzele sunt multiple, iar subfinanţarea cronică a învăţământului, modificarea frecventă a legislaţiei și elaborarea defectuoasă a programelor școlare sunt printre cele mai importante. Academia Română trebuie să aibă în vedere și redresarea ȋnvăţământului românesc. Este necesară crearea, după modelul Senatului Culturii, a unui organism interinstituțional (Academia Română – Ministerul Educației Naționale), cu rol funcțional în elaborarea unei programe coerente de studii, însoțit de o activitate consecventă de monitorizare și control. În acest context, secţiile cu profil umanist ale Academiei Române ar trebui să deţină rolul principal ȋn proiectarea disciplinelor de cultură generală, iar secțiile cu profil ştiinţe exacte și ştiinţe ale naturii ar trebui să propună structura ȋnvăţământului gimnazial şi liceal.
Nu stiu cea facut Academia dar stiu cea facut ministerul invatamintului de-a lungul timpului. Rezutatele se vad la majoritatea tinerilor.
Cele care dau trendul sunt azi niste televiziuni.O multime de oameni preiau ceea ce li se transmite la tv, inclusiv manipularile, si transmit mai departe ceea ce li se pare interesant.Tendinta este spre populism, spre a da mereu vina pe cine se nimereste la indemana.