Mai nou, la Washington, două teme par a domina actualitatea, stârnind pasiuni şi polemici aprinse: intenţia anunţată de Donald Trump încă din timpul competiţiei electorale că, odată ajuns la Casa Albă, va iniţia un dialog cu Rusia şi personal cu Vladimir Putin; faptul că, în faţa acestei perspective, ar fi reacţionat comunitatea de informaţii şi, aşa cum remarca un ziarist străin, puternicele oficine cu trei litere (NSA, CIA, FBI) par a se distanţa de o Casă Albă care prin tot ce a făcut până acum nu le inspiră încredere. Totul e de înţeles, dat fiind că suspiciunea e reciprocă şi datează de mai multă vreme.
Reamintim că în timpul campaniei candidatul Trump nu a încetat să critice serviciile de informaţii, mai ales dacă acţiunile lor păreau contrare propriilor lui interese, el acuzându-le automat de parţialitate. A fost cazul cu James Comey, directorul FBI, acuzat în iulie, când a recomandat ca Hillary Clinton să nu ajungă în faţa justiţiei din cauza scandalului e-mail-urilor. Dar acelaşi FBI a fost lăudat când, cu zece zile înainte de alegeri, a anunţat că redeschide ancheta respectivă.
Victoria lui Trump nu a atenuat tensiunile, mai ales că noul preşedinte a decis ca de briefingurile cotidiene pe probleme de securitate să răspundă vicepreşedintele Mike Pence. Cunoscătorii vieţii de la Casa Albă au constatat că preşedintele Trump cultivă vizibil o indiferenţă şi faţă de „presidents daily brief“, sinteza zilnică de informaţii clasificate destinate lui. „Spionii noştri nu au iubit niciodată atitudinea nonşalantă a lui Trump faţă de briefingul cotidian, pe care noul comandant suprem îl primeşte într-o manieră întâmplătoare“, scria, pe site-ul „Observer“, John Schindler, fost analist la NSA. Mai exact, unele surse spun că el i-a cerut deseori lui Michael Flynn, demisionat între timp din postul de consilier pentru securitate naţională, să-i facă un rezumat de o pagină din acel briefing, ceea i-a deranjat pe spioni, supăraţi că munca le este minimalizată.
Dar mai mult decât această aparentă desconsiderare par să-i fi deranjat presupusele legături între anturajul lui Trump şi Rusia, care au creat neîncredere în rândurile serviciilor de informaţii, care, susţin oficiali ai noii administraţii, încearcă să torpileze noile contacte la nivel înalt cu Moscova. Din această perspectivă, reamintesc că între noua administraţie din SUA şi Rusia au avut loc primele convorbiri oficiale între şefii diplomaţiilor – Rex Tillerson şi, respectiv, Serghei Lavrov – desfăşurate, la Bonn, înaintea reuniunii miniştrilor din G20, programată pe 16-17 februarie.
Imediat, la Washington şi pe plan internaţional s-a pus întrebarea privind perspectivele relaţiilor dintre cele două părţi şi mai ales dacă Trump şi Putin vor avea o întâlnire şi dacă da, când? Euronews nota că americanii şi ruşii ar trebui să se întâlnească rapid pentru a discuta importante şi delicate probleme bilaterale, precum şi internaţionale, de interes comun, între care dosarul sirian.
În context, trebuie spus că, în prezent, la Washington, relaţiile americano-ruse sunt evocate frecvent de presă şi politicieni, amintindu-se că ideea contactelor bilaterale la cel mai nivel înalt odată cu instalarea lui Trump la Casa Albă nu este o noutate, dat fiind că, la 13 februarie, Reuters informa că oficiali de la Kremlin au anunţat că au loc discuţii cu omologi de la Casa Albă în vederea unei întâlniri între preşedinţii celor două ţări, ce ar trebui să aibă loc înaintea reuniunii la cel mai înalt nivel a grupului G20 din iulie.
Încă din timpul campaniei electorale, Trump a declarat că vrea să reseteze relaţiile cu Rusia prin convorbiri cu omologul său rus. Numai că, imediat după ce el s-a instalat la Casa Albă, s-a trezit într-o situaţie delicată, care a făcut ca respectivele raporturi să rămână un subiect sensibil. El a fost creat de faptul că Michael Flynn, numit de Trump şeful Consiliului de Securitate Naţională, devenind astfel un personaj central al echipei lui prezidenţiale, a ajuns în centrul unui uriaş scandal după ce s-a aflat că, la 29 decembrie, a vorbit la telefon cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kislîak, înainte de învestirea noului preşedinte. Dezvăluind acest lucru, ziarele „New York Times“ şi „Washington Post“ au scris că dreptul american le interzice cetăţenilor să se amestece în probleme de politică externă a ţării.
Furtuna creată a dus la demisia lui Flynn şi explicaţiile lui, care, departe de a linişti apele şi a închide controversa, au continuat să facă valuri, presa opinând că noul scandal de amploare ilustrează „micul război dintre preşedintele SUA şi o parte a instituţiilor federale, în particular comunitatea de informaţii“. Există chiar opinii potrivit cărora ceea ce a fost numit afacerea „Kremlingate“ a lui Trump este un nou scandal „Watergate“, care a dus la demisia preşedintelui Richard Nixon.
Comunitatea de informaţii, care, cum spuneam, a fost certată de candidatul Trump, pare a se fi decis să contraatace folosind reţeta probată a scurgerilor către presă în ajunul întâlnirii cruciale între noul secretar de Stat american, Rex Tillerson, şi omologul său rus, Serghei Lavrov. Întrebându-se de ce ar trebui torpilată apropierea ruso-americană dorită de noul şef al Casei Albe, cotidianul „New York Times“ argumenta că patru surse de încredere ar fi susţinut că unii dintre consilierii din campania electorală a lui Trump au avut contacte regulate cu serviciile de informaţii ruseşti „în anul ce a precedat alegerea lui“, trezind nelinişti crescânde în FBI şi NSA, care le-au interceptat telefonic.
Reporterii americani Michael Schmidt, Mark Mazzeti şi Matt Apuzzo scriu că aceste contacte au fost detectate „aproape în acelaşi moment în care agenţiile de informaţii descopereau probe că Rusia se chinuia să mineze alegerile prezidenţiale cyberpiratând Partidul Democrat“. Deşi ancheta nu a stabilit că cei
care făceau campanie pentru Trump ar fi „cooperat“ cu Kremlinul în cyberatacurile respective şi în tentativa de a altera rezultatele scrutinului prezidenţial american, ea a declanşat un semnal de alarmă în legătură cu laudele lui Trump la adresa lui Putin.
Flynn a fost audiat, la 26 ianuarie, de FBI, în vreme ce Trump, bănuit că era la curent de trei săptămâni cu conţinutul discuţiei dintre el şi ambasadorul rus, a contraatacat violent pe Twitter şi mai ales în conferinţa de presă consacrată împlinirii unei luni de când este la Casa Albă. „Nu, nu, nimeni, după ştiinţa mea, nu a avut contacte cu responsabili de la Kremlin“, a spus el, susţinând din nou că este vorba „despre informaţii fabricate pentru a compensa înfrângerea democraţilor (în alegeri – n.n.), iar presa joacă acest joc“.
Şi republicanii au reluat ideea lui privind scurgerile deliberate către presă aparţinând comunităţii de informaţii, iar purtătorul de cuvânt al Casei Albe a declarat că „Flynn nu a violat în niciun fel legea“. Totuşi, problema este sensibilă din punct de vedere politic, dat fiind că Rusia este unul dintre subiectele care au provocat reale tensiuni între Trump şi aleşii republicani din Congres, din principiu foarte reţinuţi când vine vorba despre relaţiile cu Moscova.
Aşadar, situaţia este departe de a se fi clarificat, climatul politic intern are puţine şanse să se destindă, deşi Trump dă senzaţia că nu mai mizează pe cartea rusă. În paralel, conflictul lui cu presa continuă, în vreme ce cu spionii are un adevărat război rece, cauzat de unele probleme foarte fierbinţi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.