Un depozit cu materii toxice din Tulcea ar putea afecta grav Delta Dunării

Un accident similar celui produs în Ungaria la uzina de alumină MAL ar avea un „efect devastator asupra Deltei Dunării”, dacă s-ar produce la Tulcea, unde este stocat de asemenea „noroi roşu” pe o suprafaţă de 20 de hectare şi unde deja s-au produs scurgeri, afirmă WWF, citată de Le Figaro. Dunărea, scrie Le Figaro, […]

De cotidianul.ro - Autor
Un depozit cu materii toxice din Tulcea ar putea afecta grav Delta Dunării

Un accident similar celui produs în Ungaria la uzina de alumină MAL ar avea un „efect devastator asupra Deltei Dunării”, dacă s-ar produce la Tulcea, unde este stocat de asemenea „noroi roşu” pe o suprafaţă de 20 de hectare şi unde deja s-au produs scurgeri, afirmă WWF, citată de Le Figaro. Dunărea, scrie Le Figaro, […]

Un accident similar celui produs în Ungaria la uzina de alumină MAL ar avea un „efect devastator asupra Deltei Dunării”, dacă s-ar produce la Tulcea, unde este stocat de asemenea „noroi roşu” pe o suprafaţă de 20 de hectare şi unde deja s-au produs scurgeri, afirmă WWF, citată de Le Figaro.

Dunărea, scrie Le Figaro, este expusă şi altor catastrofe, pentru că cei 3.000 de kilometri ai săi sunt jalonaţi cu vechi depozite, datând din perioada comunistă, unde sunt stocate materii toxice, potrivit NewsIn.

Pe cei 850 de locuitori din Kolontar, Ungaria, spectrul unei a doua inundaţii cu noroi roşu pare să se îndepărteze – construcţia unui dig înalt de protecţie era practic încheiată luni seara. Însă pentru Dunăre, continuă Le Figaro, pericolele continuă să fie foarte reale: potrivit Comisiei internaţionale pentru protecţia Dunării (ICPDR), 150 de sit-uri industriale, mai mult sau mai puţin învechite, se află de-a lungul celor 3.019 de kilometri ai săi. Tot atâtea „bombe cu efect întârziat” pe care catastrofa de lunea trecută de la uzina de alumină Ajka, din vestul Ungariei, soldată cu opt morţi, are măcar meritul de a le scoate la lumină.

Numeroase uzine sau mine din epoca regimului comunist nu mai sunt în exploatare, dar materiile toxice sunt încă păstrate în vechi depozite care se fragilizează odată cu trecerea timpului.

Potrivit organizaţiei WWF, şi alte bazine stochează un noroi roşu la fel de coroziv ca cel de la Ajka. Cel mai mare este situat la Almasfüzitö, tot pe malurile Dunării, la 80 de kilometri amonte de Budapesta. Circa 12 milionae de tone de noroi sunt repartizate în mai multe rezervoare, pe o suprafaţă de 40 de hectare. Şi totul, într-o zonă seismică. „Dacă bazinul cedează,

aprovizionarea cu apă potabilă într-o bună parte din Ungaria ar fi ameninţată, avertizează Andreas Beckmann, expert la WWF.

În Serbia, două rafinării se află foarte aproape de fluviu. La Pancevo, în apropiere de Belgrad, se află unităţi de fabricare a îngrăşămintelor şi a clorurii de vinil, un produs foarte toxic.

Trei experţi ai UE au venit la Budapesta pentru a consilia autorităţile ungare, iar preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a anunţat deja că va profita de vizita pe care o face marţi în Ungaria pentru a propune un mai bun răspuns, pe viitor, la catastrofele industriale.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.