Liderii din 25 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, reuniţi în cadrul Consiliului European de primăvară, au semnat vineri dimineaţă, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.
Pentru prima oară în istoria Uniunii Europene, orice stat al cărui deficit public depăşeşte 3 procente din PIB poate fi sancţionat automat.
Pactul fiscal acordă puteri suplimentare Comisiei Europene, care va putea cere ţărilor cu un grad mare de îndatorare să adopte măsuri de restructurare bugetară.
Potrivit preşedintelui Consiliului European, acordul este doar un prim pas în vederea unei integrări fiscale la nivel european.
„Acest tratat înseamnă mai multă responsabilitate şi o mai bună supraveghere. Fiecare ţară semnatară se angajează să includă prevederile în cadrul propriei legislaţii, la nivel constituţional sau echivalent”, a spus Herman van Rompuy.
Marea Britanie a decis să nu adopte pactul, întrucât nu a obţinut o serie de concesii pentru sectorul financiar.
De asemenea, Cehia a anunţat că nu va semna vineri pactul fiscal, întrucât nu consideră că acesta aduce îmbunătăţiri substanţiale faţă de reglementările existente. Cehia nu exclude însă posibilitatea de a se alătura la o dată ulterioră, a declarat premierul Petr Necas.
Din păcate, pactul poate fi diluat chiar de economiile puternice, intrate de curând în recesiune. Olanda a trebuit să-şi revizuiască deficitul bugetar, care acum este estimat la 4,5% din PIB, peste limita de 3% impusă de pact. Olanda este, aşadar pasibilă să fie adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie şi să plateasca penalităţile impuse prin tratat (0,1% din PIB). Este şi cazul Franţei, unde Curtea de Conturi estimează că deficitul bugetar în 2012 va fi de 4,5%. În Spania deficitul este 4,4%. În toate aceste ţări este puţin probabil să se ajunga la ţinta de 3% în 2013.
Dacă aplicarea prevederilor pactului va fi croită astfel încât să nu penalizeze aceste state, aceasta poate deschide o cutie a Pandorei care va face inutil acest tratat, aşa cum a fost cazul criteriilor de la Maastricht, care prevedeau acelaşi deficit limită de 3% şi o datorie publică de 60% din PIB. Franţa şi Germania au încălcat de nenumărate ori aceste prevederi
Pe de altă parte, tratatul fiscal este criticat pentru lipsa de transparenţă şi legitimitate a negocierii sale. Parlamentul European nu a participat la acest proces decât prin patru deputaţi, care au avut doar rol de observatori.
Deputatul din partea conservatorilor britanici Bill Cash a pus sub semnul îndoielii legalitatea tratatului fiscal. „Tratatul se bazează pe considerentul periculos al scopului care scuză mijloacele şi, chiar dacă este nelegitim, ideea că tratatul trebuie aprobat din raţiuni politice este mai puternică decât legea.Se pune problema dacă Comisia şi Curtea Europeană de Justiţie se pot implica într-un asemenea acord. Noul tratat este triumful improvitaţiei asupra legii”, spune Cash.