Un spectacol magic pe care îl veţi savura, “Elixirul dragostei”, în premieră la Opera din Cluj

În luna iubirii, Opera Națională Română din Cluj-Napoca vă invită la premiera excepțională Elixirul dragostei, de Gaetano Donizetti!

Sâmbătă, 10 februarie, la ora 18:30, veţi descoperi capodopera plină de culoare și umor alături de distribuția internațională a soliștilor Luiza Fatyol, Ștefan Pop, Bogdan Baciu și Zoltan Nagy, sub bagheta distinsului dirijor italian David Crescenzi și în concepția apreciatului regizor Matteo Mazzoni, urmată de două reprezentații speciale duminică, 11 februarie, și miercuri, 14 februarie.

Patru solişti de talie internaţională care şi-au finalizat studiile la Cluj, iar acum cântă pe mari scene ale lumii, fac parte din distribuţia celei dintâi premiere din acest an a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca.

Cei patru tineri interpreţi, dintre care doi vin de la Deutsche Opera am Rhein Düsseldorf, au acceptat să vină la Cluj pentru acest spectacol, pe care îl susţin pro bono şi au avut la dispoziţie doar aproximativ o săptămână pentru repetiţii.

Ideea de a-i reuni într-un spectacol pe cei patru interpreţi, care au fost şi colegi de şcoală, îi aparţine dirijorului David Crescenzi, care din toamna anului trecut este director artistic al operei clujene. În opinia sa, acest spectacol este un experiment care speră să-i reuşească.

„În septembrie, când am devenit director artistic, primul obiectiv a fost o operă comică, Elixirul dragostei. De aceea am invitat această distribuţie excepţională. (…) Sunt solişti care au studiat la Cluj şi de care eu sunt mândru că au crescut aici şi că au în acest moment o mare carieră”, a spus David Crescenzi.

Dirijorul a explicat că a recurs la această idee deoarece îşi doreşte să pună în scenă mari spectacole pe scena din Cluj, cu resurse cât mai apropiate de acest oraş, de România. Crescenzi a povestit că a auzit mulţi artişti români, nume celebre deja pe scenele europene şi ale lumii, plângându-se că nu au fost invitaţi să cânte la ei acasă, dar că atunci când sunt chemaţi nu vin.

„Eu am un pic de experienţă în România după 15 ani (…). Am avut multe experienţe cu aceşti cântăreţi, solişti români care cântă afară. Mulţi dintre aceşti români faimoşi care cântă la Scala, la Metropolitan, la Covent Garden, la Paris, vin în România şi în interviuri se plâng: eu sunt din Bucureşti, niciodată nu am cântat la Bucureşti, niciodată nu m-au chemat, de ce, în patria mea? Şi când îl chemi, zice: 10.000 de euro pentru un spectacol. Hotel de cinci stele, şofer, avion la business class, că ieri a cântat la Seul. Aţi înţeles? Asta este problema!”, mărturisea pentru AGERPRES dirijorul David Crescenzi.

David Crescenzi a precizat că nu a fost dificil să îi convingă pe cei patru solişti să vină la Cluj, deşi este foarte greu să găseşti timpul potrivit pentru toţi, deoarece au contracte în străinătate, dar le-a şi strecurat ideea că ar fi frumos să vină să cânte pentru oraşul în care s-au născut, idee pe care au acceptat-o cu toţii.

Repetiţiile cu orchestra, restul distribuţiei şi corul au început înainte de Crăciun, însă pentru soliştii veniţi din străinătate, care interpretează rolurile principale din operă, timpul a fost foarte strâns. Rolul Adinei este interpretat de soprana Luiza Fatyol, originară din Satu Mare şi câştigătoare a Concursului Hariclea Darclée, care, de-a lungul celor peste 10 ani de carieră, a urcat pe scene din Italia, Franţa, Olanda, Elveţia, iar în prezent cântă la Deutsche Oper am Rheim Düsseldorf, unde îl are coleg pe baritonul Bogdan Baciu, care îl va interpreta pe Belcore în spectacol.

Partenerul Luizei Fatyol este tenorul Ştefan Pop (Nemorino), despre care reprezentanţii operei clujene spun că este un apropiat al maestrului Placido Domingo. Tenorul şi-a făcut debutul pe scena operei din Timişoara, la doar 21 de ani, iar apoi a cântat la Royal Opera House, Opera de Monte-Carlo, Staatsoper Hamburg, Teatro Verdi Trieste, Opéra de Lausanne. Debutul său internaţional a avut loc în 2009 la Teatro dell’Opera di Roma, unde l-a interpretat pe Alfredo, într-o montare celebră a operei Traviata, semnată de Franco Zeffirelli.

Dintre cei patru interpreţi face parte şi bas-baritonul Zoltan Nagy, care este la ora actuală „unul dintre cei mai versatili solişti de operă şi o prezenţă constantă pe scenele celor mai importante teatre de operă”. Şi-a început cariera artistică în calitate de cel mai tânăr solist al Wiener Staatsoper iar acum colaborează cu interpreţi, dirijori şi regizori de prim rang în domeniul artei lirice.

Toţi patru au urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Regia spectacolului este semnată de Matteo Mazzoni, un artist pasionat şi de cinematografie, fotografie şi arte vizuale, care a mai colaborat în România şi cu Operele din Iaşi, Braşov şi Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti.

Decorurile şi costumele pentru acest spectacol au fost împrumutate pentru un an de la Teatrul Csokonai Szinhaz din Debrecen, ceea ce a făcut posibil ca suma necesară costurilor de producţie să nu treacă de 7.000 de euro, bani cu care, potrivit soliştilor şi dirijorului David Crescenzi, în operele vestice nu faci „mai nimic”.

Din distribuţie mai fac parte Oana Trîmbiţaş şi Alin Barna.

Acompaniamentul recitativelor: Adela Bihari

Îşi dau concursul Orchestra şi Corul Operei Naţionale Române Cluj-Napoca.

Premiera operei comice L’elisir d’amore, pe un libret de Felice Romani după libretul Le philtre al lui Eugène Scribe, la data de 12 mai 1832 a consfințit statutul compozitorului belcantist Gaetano Donizetti la Milano, unde acesta se bucurase, cu doar un an mai înainte, de succesul apariției operei Anna Bolena. Pe baza unuia dintre cele mai reușite librete ale lui Felice Romani, Donizetti a elaborat lucrarea cu rapiditatea care, de altfel, îl caracteriza, dând la iveală o capodoperă hazlie și dramatică în același timp, deopotrivă naivă și profundă. Comicul se datorează atât atitudinii infantile a îndrăgostitului Nemorino – care crede cu tărie că ,,elixirul” comercializat de șarlatanul Dulcamara (de fapt un ,,simplu” și bun vin de Bordeaux) îi va aduce dragostea capricioasei Adina – cât și naturii personajelor, a căror rădăcină se află în genul operei buffe.

Profunzimea operei rezidă în felul prin care Nemorino își demonstrează dragostea, acesta fiind dispus ca, pentru a obține suma de bani necesară achiziționării unei a doua doze de elixir, să se înroleze definitiv în armată. Acest gest o sensibilizează pe Adina și o determină să își anuleze decizia de a se căsători cu sergentul Belcore – pretendentul ei ideal și rivalul lui Nemorino. Cu toate că, aparent, fericitul deznodământ se datorează poțiunii miraculoase (cel puțin în viziunea lui Nemorino), acesta constituie de fapt un rezultat al maturizării pe care cei doi protagoniști o experimentează, Nemorino alungându-și inhibițiile și conștientizând importanța exprimării deschise a sentimentelor sale, în timp ce Adina își dovedește sensibilitatea în raport cu gestul tânărului, achitându-i ieșirea din armată.

Sunteţi invitaţi să descoperiți îndeaproape povestea celor două personaje, presărată cu sentimentalism și situații comice, dar și pe ceilalți participanți la acțiune, într-un nou spectacol montat pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, realizat în parteneriat cu renumitul Teatru Csokonai Színház din Debrecen, Ungaria.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.