Unde se simte boom-ul economic

Economistul Bogdan Glăvan are o teorie care spune că boom-ul economic se simte în traficul auto. Aglomeraţia de pe străzile şi bulevardele Capitalei a revenit ca în vremurile de dinaintea declanşării crizei economice, ceea ce denotă o creştere palpabilă. Această realitate este certificată şi de datele prezentate azi de Institutul Naţional de Statistică: PIB-ul a fost mai mare în primul trimestru din 2015 cu 4,2% peste cel din primele trei luni ale lui 2014. Numai că, spune Glăvan, economia face boom doar în Bucureşti şi în alte câteva locuri unde există afaceri serioase. În restul ţării, situaţia rămâne foarte gravă. De altfel, analiştii de la KeysFin, agenţie de business information şi credit risk management, susţin că România se dezvoltă în acest moment în trei viteze. „Avem poli de creştere economică, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, acolo unde business-ul este pe un trend ascendent, avem apoi zone cu potenţial şi o dezvoltare ceva mai temperată, precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi un al treilea contingent de judeţe, din păcate majoritar la nivelul României, acolo unde business-ul stagnează sau chiar regresează, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai”, susţin oficialii KeysFin.

În prezent, investiţiile de infrastructură se concentrează în Transilvania şi Muntenia, în timp ce Moldova, Oltenia şi Dobrogea suferă. În plus, sunt judeţe precum Vaslui, Botoşani, Olt, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita, Covasna, Sălaj unde economia locală este la pământ. Sunt multe zone foste monoindustriale, eventual cu mici pâlpâiri economice, cu un comerţ afectat de veniturile mici ale populaţiei şi cu perspective sumbre de atragere a investitorilor pe motiv de lipsă de măsuri administrative. În respectivele judeţe, totalul cifrei de afaceri a companiilor se învârte undeva în jurul a un miliard de euro, în timp ce în judeţele favorizate de soartă, politic şi de flerul investitorilor business-ul total se ridică undeva la 10 miliarde de euro, precum în Timiş, Constanţa, Cluj. În Ilfov, afacerile companiilor adună 15 miliarde de euro iar Bucureştiul singur are aproape 100 miliarde de euro.

În mai bine de jumătate de judeţe, cea mai mare industrie este comerţul şi doar în 3 dintre judeţe, Olt, Argeş şi Alba, industria prelucrătoare reprezintă 50% din ponderea economică locală. Unde sunt bani mulţi există şi consum mare. Iar preconizata relaxare fiscală, în special prin scăderea TVA-ului, va repartiza şi mai mulţi bani pentru consum.

Datele statistice, menţionate de experţii KeysFin, relevă şi alte diferenţe mari între diferite zone ale ţării – densitatea populaţiei în regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 1239,2 loc/kmp, în timp ce în regiunea Sud-Vest este de numai 77 loc/kmp, în Vest de 60 loc/kmp, iar în regiunea Centru de 74 loc/kmp. „Această polarizare economico-socială tinde să capete accente extreme. Pe de o parte, avem zone întregi din ţară tot mai puţin locuite şi în care potenţialul economic este ignorat, şi zone supraaglomerate, insuficient dezvoltate din punctul de vedere al infrastructurii. Ambele cazuri au potenţialul unor adevarate bombe sociale, lipsa locurilor de muncă şi salariile mici pe de o parte, şi sufocarea administrativă pe de altă parte, putând genera situaţii nedorite”, susţin oficialii KeysFin.

În Regiunea Nord-Est (Moldova) se înregistrează cea mai mare rată a sărăciei, iar Regiunea de Sud reprezintă un exemplu elocvent privind accentuarea discrepanţelor, dovadă fiind existenţa unor judeţe cu rate foarte ridicate ale sărăciei, cum ar fi Călăraşi şi Teleorman, precum şi judeţe cu rate relativ scăzute, cum ar fi Prahova.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.