Ungaria rămâne în Curtea Penală Internațională: Parlamentul a anulat decizia fostului premier Orban

Ungaria rămâne în Curtea Penală Internațională

Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a anulat procedurile de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, după victoria obținută în fața lui Viktor Orbán la alegerile parlamentare.

CPI a fost înființată în urmă cu mai bine de două decenii pentru a judeca persoanele acuzate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității.

Guvernul lui Orban a anunţat retragerea în aprilie 2025

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria într-o rară vizită de stat în străinătate, sfidând mandatul de arestare emis pe numele său de Curtea Penală Internațională (CPI).

Ungaria a respins atunci  ferm ideea arestării oficialului israelian și a calificat decizia CPI drept „nerușinată”.

Potrivit actului normativ adoptat miercuri,  tragerea la răspundere a autorilor celor mai grave crime internaționale în fața unui tribunal specializat este indispensabilă.

Citește și: Netanyahu, la Budapesta. ”Mulțumesc foarte mult, Viktor, acest lucru este important”

„În interesul păcii şi securităţii internaţionale şi pentru protecţia drepturilor omului, este… necesar ca cei care au comis cele mai grave crime internaţionale să fie traşi la răspundere în faţa unui tribunal internaţional”.

Menţină participării Ungariei la CPI, necesară

Votul de miercuri a avut loc cu câteva zile înainte ca ţara să fie pe punctul de a deveni singurul stat membru al UE care nu recunoaşte competenţa tribunalului internaţional.

Luni, guvernul lui Magyar a înaintat parlamentului proiectul de lege, declanşând o procedură accelerată în urma căreia 133 dintre cei 199 de parlamentari au votat în favoarea acestuia.

Actul legislativ trebuie acum să fie promulgat de preşedinte, Tamás Sulyok, numit în era Orbán şi pe care Magyar l-a îndemnat în repetate rânduri să demisioneze.

La începutul acestei săptămâni, organul legislativ al CPI a salutat planul Ungariei de a anula retragerea, descriindu-l ca fiind „esenţial” pentru asigurarea răspunderii pentru cele mai grave crime din lume.

Această schimbare de macaz este prima veste bună pentru Curtea de la Haga, intens hărțuită în ultimul an.

De la revenirea sa la putere, Donald Trump a orchestrat o campanie de blocare a activității instituției, sancționând 11 oficiali. Impactul a fost sever pentru procurorul-șef și magistrați, lăsați fără carduri bancare funcționale sau acces la conturile Google și Amazon.

Contextul a fost descris din interior ca un atac frontal și de o gravitate maximă asupra instanței.

Magyar a garantat că partidul Tisza va face demersuri pentru ca Ungaria, stat semnatar al Statutului de la Roma, să își respecte obligațiile față de Curtea Penală Internațională (CPI) și să nu se alăture unor țări precum China, Israel, Rusia sau SUA, care refuză să recunoască jurisdicția acestei instanțe.