Valul de căldură extremă și seceta prelungită care lovesc Europa de Est testează în aceste zile limitele sistemelor energetice naționale. În fața unei crize iminente de aprovizionare, guvernele au fost nevoite să ceară un efort colectiv pentru reducerea consumului de electricitate. Situația scoate însă la iveală abordări și reacții diferite: în timp ce la Budapesta consumul a scăzut forțat pe fondul unor restricții masive aplicate industriei și statului, în România, apelul premierului Ilie Bolojan la solidaritate s-a lovit de reticența și ironia adversarilor politici, în ciuda faptului că sistemul național funcționează la limită, având nevoie de importuri uriașe de energie.
Cum s-a obținut „economia” în Ungaria? Restricții pentru industrie
Seceta a redus dramatic debitul Dunării la un minim istoric, forțând autoritățile maghiare să reducă drastic funcționarea singurei lor centrale nucleare. Deoarece unitatea folosește apa fluviului pentru sistemul de răcire, aceasta funcționează în prezent la doar puțin peste 10% din capacitate.
Pentru a face față temperaturilor care sar de 40 de grade, oficialii de la Budapesta au solicitat reducerea consumului, reușind o economie zilnică estimată la 600-700 MW în intervalul critic de seară (17:00 – 22:00). Deși Guvernul a mulțumit și populației, analiștii din piața energetică subliniază că efortul a fost preluat aproape integral de industrie. Concret, peste 800 de mari companii și-au redus consumul, compania de căi ferate a suspendat trenurile de marfă în orele de vârf, iar iluminatul arhitectural al principalelor clădiri din capitală a fost oprit. La nivel casnic, un efort real de economisire lipsește, în condițiile în care statul menține un sistem de subvenționare a facturilor care nu încurajează populația să stingă lumina sau aerul condiționat, notează Reuters.com.
Importuri masive și scepticism în România
Dincoace de graniță, rețeaua națională se confruntă cu propriile provocări majore, fiind susținută de importuri masive de aproximativ 2000 MWh. În acest context tensionat, premierul Ilie Bolojan a lansat un apel public către cetățeni și companii, cerând moderație în consumul de energie electrică la orele de vârf. Chiar și fabricile Dacia-Renault și Ford au oprit producția pentru a face economie la energia electrică, anunța Ilie Bolojan în urmă cu câteva zile.
Răspunsul politicienilor a fost mai degrabă de a lua peste picior apelul, în loc să încurajeze populația și pe marii consuamtori industriali să facă economie. Nici cetățenii nu par convinși, chiar dacă cei mai mulți susțin că înțeleg nevoia de a reduce consumul în astfel de momente.
VIDEO/AUDIO Felii de viață | În plină criză, cum răspund românii apelului lui Bolojan de a face economie la curent
Opiniile culese din stradă de Cotidianul, marți, reflectă un sentiment general de frustrare, apelul guvernamental fiind întâmpinat adesea cu ironie. Oamenii nu consideră că ar trebui ei să facă în mod deosebit o economie la curent. Un pensionar a explicat că, deși și-a limitat folosirea electrocasnicelor, consideră inacceptabil ca statul să ceară sacrificii de la cetățeni. „Ar trebui să facă statul economie, în primul rând bugetarii, cei din ministere și instituții, pentru că la ei stau luminile aprinse peste tot. Ei sunt primii iresponsabili”, a declarat acesta.
Ironia a fost o altă reacție frecventă. Întrebată cum a răspuns solicitării guvernamentale, o femeie a replicat zâmbind: „Păi, câtă economie să mai facem? Am dormit cu becurile stinse”. Chiar și tinerii chestionați consideră că pasarea responsabilității energetice pe umerii populației este o exagerare, deciziile bune trebuind să plece de la cei aflați la conducere.
Există, totuși, și voci care îndeamnă la unitate și eficiență. Câțiva cetățeni au punctat că depășirea crizei necesită implicarea tuturor – de la politicieni la oameni de rând – și că soluțiile reale și de durată constau în modernizarea propriilor gospodării, prin investiții în becuri LED și echipamente electrocasnice cu un consum redus, eficiente din punct de vedere energetic.
În 1990 România „fiarelor vechi”, dupǎ cum spunea trǎdǎtorul Petre Roman Neulander, producea 22.000MWh, putere continuǎ, în bandǎ. Acum la un consum de 5.000MWh trebuie sǎ închidem și puțina industrie care mai este și sǎ stingem luminile de pe stradǎ și din case. Asta înseamnǎ sǎ fii proeuropean: o colonie jefuitǎ, sǎrǎcitǎ și distrusǎ.
Ungurii sunt mai patrioti?Greu de spus…vine 23 August
@De
„ce nu se lucreaza de acasa?”
Si unde-i economia, DIFERENTA? In buzunarul patronului si in paguba celui care lucreaza de acasa?
Daca mergi la birou acolo se porneste clima in birou iar angajatii pornesc calculatoarele. Plateste angajatorul.
Daca lucrezi de acasa iti pornesti clima si calculatorul si platesti tu consumul de acasa.
Castiga angajatorul iese in paguba angajatul. Curent se va consuma fix la fel.
Leneșii mereu vor sǎ „lucreze” de acasǎ. În pat, în pijama și cu nasul în telefon, pe Instagram. Când îi întrebi de rezultate dau din colț în colț și gǎsesc scuze puerile.
„Cum s-a obținut „economia” în Ungaria? Restricții pentru industrie”… cea ce se va regasi in scaderea PIB-ului si cresterea somajului. Nu produci bunuri nu vinzi nu platesti impozite si nici angajatii.
Ultimul stinge lumina.
ce nu se lucreaza de acasa?
De ce nu se dau concedii in aceasta perioada?
De ca nu se reduce numarul bugetarilor, ca avem cat pentru o tara de 100 de milioane de locuitori??
Pentru ca unii doar consuma si consuma!
Viktor Orban nu a cerut niciodată în 16 ani sa se facă economie la curent. Ceva pute rău de tot la conducerile astea proieuropene.