Scandalul Paradise Papers scoate la iveală noi detalii despre bani plimbați prin paradisuri fiscale. De această dată, în mijlocul controverselor sunt două prestigioase universități din Marea Britanie. Conform documentelor scurse, Universitățile Cambridge și Oxford, precum și colegiile din sfera lor au investit, în secret, zeci de milioane de lire sterline în fonduri offshore, inclusiv într-o companie mixtă ce avea ca obiecte de activitate exploatări petroliere și foraje de adâncime.
Dosarele arată că Universitățile Cambridge și Oxford au angajat sume considerabile în parteneriate cu companii cu capital privat de miliarde de dolari din Insulele Cayman.
Sumele de bani erau tranzacționate prin intermediul unor companii cunoscute sub numele de companii „blocker”. Acest aranjament le oferea universităților posibilitatea de a evita sau „bloca” sistemul american de impozitare a banilor rezultați din investițiile în fondurile speculative.
Conform documentelor scoase la iveală, Oxford a investit 3,4 milioane de dolari (2,6 milioane de lire sterline) într-o companie cu capital privat, Coller International. Banii au fost plasați în două fonduri separate, alcătuite din bani proveniți de la Universitate, dar și de la colegiile de sub umbrela sa. Cambridge a investit 1,7 milioane de dolari în aceeași schemă.
Fondul Coller International Partners a atras investiții în valoare de 4,8 miliarde de dolari de la aproape 200 de instituții public. O companie mixtă, Fondul Shell Technology Ventures, a investit, în schimb, în tehnologiile „producției și explorării”. Un partener de afaceri al Shell care a primit fonduri dinspre Universitatățile Oxford și Cambridge este Xtreme Coil. Firma este specializată în „instalații de foraj inovatoare și eficiente”.
Prem Sikka, profesor emerit de contabilitate la Universitatea din Essex, a pus sub semnul întrebării etica universităților care își rulează banii în fonduri offshore. „Insulele Cayman nu pot oferi decât secret și evaziune fiscală. Nu este nimic altceva acolo. Nu este ca și cum acest spațiu este un loc activ implicat în avansarea științei, cercetării sau cunoștințelor umane „, a afirmat Sikka, citat de The Guardian.
Sikka a spus că universitățile trebuie să fie mai transparente cu privire la deciziile lor de investiții, deoarece acestea erau instituții publice care au primit bani publici, inclusiv din partea UE. „Trebuie să știm ce fac cu banii. Există probleme legate de responsabilitatea socială a întreprinderilor.”
Dezvăluirile din „Paradise Papers” ar putea crește presiunea asupra Cambridge și Oxford pentru a renunța complet la investițiile în combustibilii fosili, notează The Guardian. Luna trecută, un grup de cadre universitare de la Cambridge condus de Rowan Williams, fostul arhiepiscop de Canterbury, a cerut încetarea acestor investiții.
Oxford s-a confruntat cu apeluri similare și în trecut. În 2015, universitatea a anunțat că s-a retras din investițiile în cărbune și nisipuri bituminoase, în urma unei discuții cu uniunea studențească, dar continuă să investească în alți combustibili fosili.
Până în prezent, foarte puține detalii au fost făcute publice, cu privire la modul în care fondurile Universităților au fost gestionate, investite și cheltuite. În 2016, sute de cadre universitare de la Cambridge și Oxford au semnat scrisori prin care solicită universităților să își retragă investițiile în hidrocarburi și să adopte o politică de investiții solidă, bazată pe dovezi, care să răspundă nevoilor viitorului.
Cambridge a declarat că universitatea și colegiile de sub umbrela sa sunt organizații de caritate, adăugând că acest statut presupune că „în mod normal nu există nici o taxă de plată”.
Oxford a declarat că investițiile offshore au fost „utilizate în mod obișnuit în industria de investiții, inclusiv dotările educaționale superioare la nivel global”. A existat o „supraveghere robustă” a acestor investiții a susținut Universitatea.
Documentele scoase la iveală arată că 29 de colegii Oxbridge au investit în parteneriate offshore, majoritatea participând la fondul gestionat de Coller. Dintre acestea, Colegiul Trinity, Cambridge, cel mai bogat colegiu al universității, a angajat 13 milioane de dolari prin intermediul a două fonduri separate.
Unul dintre motivele pentru care instituțiile de învățământ superior investesc în fonduri speculative offshore este de a evita plata impozitelor pe veniturile lor. Veniturile universitare sunt scutite de taxe, însă dacă o instituție investește într-un fond de acoperire împotriva riscurilor, trebuie să plătească un impozit pe venit nerezidențial al Statelor Unite.
Ce este Paradise Papers
Paradise Papers este cea mai recentă scurgere de informaţii făcută publică de către Consorţiul Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (C.I.J.I). Cele peste 13,4 milioane de documente scoase la iveală se concentrează pe firma de avocatură Appleby din Hamilton, Bermuda. Compania Appleby îşi ajută clienţii să-şi reducă „povara” taxelor, să îşi ascundă active precum companii, bunuri precum aeronave private, proprietăţi imobiliare, iahturi, şi clădeşte fonduri offshore uriaşe care ascund, în unele cazuri, miliarde de dolari. Un grup de peste 380 de jurnalişti care fac parte din peste 90 de organizaţii media din 67 de ţări a petrecut mai multe luni examinând documentele, notează Ziarul Financiar.
Nu exista nicio universitate Cambridge, Oxford, este doar reclama. Este doar e mega-escrocherie mondiala care dureaza de sute de ani care are scopul de a-i imbogatii pe Britanici in detrimentul altor false tari cum ar fi si Romania. Marea Britanie este un loc friguros si foarte sarac si pe care si Romanii si altii il aduleaza prosteste de zeci de ani nu doar prin ziare dar si la televizor pe toate canalele Romanesti. Prostia nu doare, asa ca si Romanii abereaza prosteste de dinainte de 1989 pentru ca atat ii duce capul. Cu cretinii ordinari care exista in Politia si Armata Romana este evident ca mega-escrocheria care se cheama Marea Britanie si Europa vor dainui la nesfarsit……….