Untold intră în al doilea deceniu de existenţă, vechile critici se înteţesc. Documentar critic şi dezbatere simultană cu debutul festivalului

Între 110.000 şi 150.000 de participanţi la Untold din aproximativ 150 de ţări sunt aşteptaţi în fiecare zi de festival, capetele de afiş fiind Sting, Flo Rida, Zara Larsson, Lewis Capaldi şi o serie întreagă de DJ şi artişti internaţionali, precum şi vedete autohtone.

De altfel, şi peisajul muzical românesc va avea parte de un moment inedit: trupa Animal X, celebră pe scena dance în anii 2000, va susţine, în ultima zi a festivalului, pe main stage, primul şi singurul concert de după destrămare.

Organizatorii vorbesc despre începutul unei noi etape, denumită Untold ONE, prin care îşi propun să transforme festivalul (declarat al treilea cel mai apreciat festival din lume într-un top internaţional alcătuit prin votul a peste un milion de fani din lume) şi modelul de business în domeniul divertismentului într-un brand global. Noua ediţie aduce dimensiuni fără precedent ale ecranelor pe care sunt proiectate showurile, o insulă amplasată în mijlocul publicului de pe stadion, de pe care vor putea performa artiştii de pe main stage, dar şi o strategie de extindere internaţională.

Cu aproximativ o lună înaintea debutului actualei ediţii, Untold a anunţat şi lansat ulterior un program prin care persoane fizice pot investi în dezvoltarea companiei, începând de la 1.000 de euro, cu dobândă de 10% şi retragere după trei ani. A atras atenţia însă şi faptul că firma prin care a fost lansat conceptul, Untold Universe, înregistrează pierderi contabile, aspect pe care organizatorii îl explică prin efectele pandemiei şi prin investiţiile făcute pentru extinderea internaţională.

Ca în fiecare an, debutul festivalului aduce şi creşterea traficului rutier şi aerian în oraş, dar şi majorarea preţurilor la cazare şi închirieri – care cresc şi de cinci-şase ori faţă de nivelul obişnuit – într-o perioadă în care oraşul primeşte zeci de mii de vizitatori.

Documentar despre Untold şi dezbatere simultană cu primele concerte

În acest an însă, Untold debutează şi pe fondul unui val de critici mai bine coagulat decât în anii precedenţi.

Un documentar lansat chiar în săptămâna festivalului sintetizează principalele reproşuri formulate de-a lungul ultimului deceniu de activişti şi o parte dintre locuitorii oraşului:

• nivelul de zgomot, deranjant pentru locuitori din mai multe cartiere şi care îi face pe unii să părăsească oraşul câteva zile;
• folosirea Parcului Central în scop comercial, simultan cu restrângerea accesului public
• restricţionarea circulaţiei şi devierea sau chiar închiderea unor linii de transport public (pentru o perioadă mai lungă decât durata festivalului propriu-zis)
• tratamentul preferenţial acordat organizatorilor de administraţia locală şi contestarea impactului economic prezentat de organizatori.

Documentarul, intitulat „Untold – costul nevăzut”, a strâns în primele două zile peste 20.000 de vizualizări şi a generat numeroase dezbateri în mediul online.

În premieră, criticile vor fi însoţite şi de o dezbatere organizată joi seară, 6 august, chiar în ziua de debut a festivalului, la câţiva metri de gardurile amplasate în Parcul Central, iniţiată de comunitatea Clujul Civic.

„Cum se apropie ora patru (noaptea, n.r.) zgomotul, percuţia, se înteţeşte, geamurile încep să zbârnâie, mă <loveşte> direct în piept”, povesteşte un locatar dintr-unul dintre imobilele de pe strada care flanchează parcul central, care găzduieşte scene şi corturi comerciale din festival, în documentarul amintit.

„Degeaba îmi pun perna pe cap, că nu ajută; e ceva inuman prin ce trecem. Să vină domnul primar să stea aici o noapte”, adaugă bărbatul. O altă locatară din zonă arată cum deschizând fereastra zgomotul este foarte puternic şi povesteşte cum mama ei dormea cu perne la geam. Femeia nu se opune festivalul, dar consideră că locuri de la marginea oraşului sunt mult mai adecvate decât parcul central al Clujului.

Mai multe cadre prezintă imaginea unui aparat de măsurat sunetul, atât în apropierea festivalului, inclusiv în curtea spitalului de copii din apropiere, cât şi în zone mai îndepărtate, precum cartierel Zorilor sau Gruia. O locatară dintr-una din zone descrie şi ea deranjul sonor pe care îl percepe de la kilometri depărtare, în timp

Nivelurile indicate, la orele nopţii, trece constant de 50 de decibeli, peste cel permis în mod obişnuit de legislaţie, de 30-40 decibeli.

De precizat că autorităţile locale pot oferi derogări pentru diverse evenimente – ceea ce în practică se dovedeşte a fi cazul Untold – chiar dacă în mod obişnuit, la majoritatea evenimentelor din oraş limita legală de oprire a muzicii şi zgomotului la ora 22 e respectată „cu sfinţenie.”

„Cu ce drept îi fură cineva cuiva dreptul la odihnă, un drept fundamental al fiecărui om?”, se întreabă consultantul în marketing Doru Şupeală, protagonist şi promotor al documentarului, realizat sub umbrela generică „Fifteen films.”

Faptul că sute de forţe de ordine sunt mobilizate la eveniment, dar se dovedesc mai puţin vigilente în aplicarea „literii legii”, în privinţa zgomotului cel puţin, e  semnalat şi el.

Tratamentul preferenţial acordat de autorităţi festivalului – care a beneficiat de altfel la prima ediţie de fonduri publice consistente, ca eveniment central al Capitalei Europene a Tineretului – e de asemenea una dintre principalele critici aduse în documentar.

„Aceşti oameni privatizează efectiv bunurile publice. Este principala problemă a acestui festival, că se face stăpân cu de la sine putere – cu complicitatea unor politicieni şi a unor autorităţi controilate de aceşti politicieni – pe bunurile publice”, mai afirmă Doru Şupeală.

În film apar şi câţiva din cei mai cunoscuţi activişti civici din oraş, de la István Szakats, administratorul platformei Clujul Civic şi membru al echipei Declic, fostul parlamentar Adrian Dohotaru, care militează pentru un Cluj cât mai verde şi nemotorizat, sau profesorul Cornel Vâlcu, care spune că în ultimii patru ani pleacă de fiecare dată din oraş pe parcursul festivalului, pentru a se feri de disconfort.

Întrebarea din jurul Untold: „Care este limita acceptabilă dintre interesul economic și dreptul cetățenilor la liniște”

Documentarul ridică şi problema specifică a disconfortului produs pentru copiii şi aparţinătorii internaţi la spitalul de pediatrie din apropiere; niciun cadru medical nu e însă intervievat.

Documentarul e în fapt un rezumat video al nemulţumirilor unei părţi a clujenilor, exprimate de-a lungul anilor. Nu include însă şi declaraţii ale autorităţilor sau ale organizatorilor, care spun că nu au fost contactaţi în acest sens.

La un eveniment public desfăşurat după lansarea documentarului, primarul Emil Boc a evitat să răspundă întrebărilor pe temă adresate de un jurnalist local, direcţionându-l spre organizatori.

Pe de altă parte, activiştii duc demersul documentarului mai departe şi organizează, în premieră, în prima zi a festivalului, o dezbatere „Oraşul din spatele scenei”, chiar lângă zona îngrădită din parcul central.

Iniţatorii spun că au invitat la eveniment şi organizatorii, precum şi reprezentanţi ai administraţiei locale, alături de realizatorii documentarului „Untold: costul nevăzut”, respectiv clujeni deranjaţi sau încântaţi de festival.

„Care este limita acceptabilă dintre interesul economic și dreptul cetățenilor la liniște, odihnă și acces liber la spațiile publice?”,
„Ce primește orașul în schimbul facilităților și sprijinului acordat festivalului?”, „Sunt aceste beneficii evaluate transparent și independent?” „Sunt deciziile care afectează sute de mii de clujeni luate în urma unor consultări reale cu comunitatea?” sunt câteva din întrebările care ar urma să fie adresate.

Ce răspund organizatorii

Într-o conferinţă de presă organizată înaintea debutului festivalului, reprezentanţii Untold au răspuns principalelor teme sensibile, de la situaţia financiară a companiei şi planurile de extindere, până la criticile privind impactul asupra oraşului.

Referitor la participarea la dezbaterea Clujul Civic, directorul de comunicare al Untold, Edy Cherejy a spus, ironic, că „avem evenimentul nostru”, dând de înţeles că organizarea dezbaterii în paralel cu primele concerte din festival reprezintă mai degrabă o provocare.

„Untold ONE” şi ambiţia unui brand global

Fondatorul festivalului, Bogdan Buta, afirmă că noua etapă a evenimentului – marcată inclusiv de titlul generic Untold One – depăşeşte organizarea unui simplu eveniment muzical şi urmăreşte construirea unei platforme internaţionale de entertainment şi proiecte sociale.

Potrivit acestuia, conceptul include şi dezvoltarea unei platforme dedicate sănătăţii mintale şi implicării civice, în jurul căreia organizatorii speră să atragă ONG-uri, artişti participanţi şi personalităţi publice.

În paralel, compania îşi propune să ajungă la aproximativ 20 de evenimente internaţionale, fie prin organizare directă – precum în Dubai, francizare – exemplul Columbiei, parteneriate locale sau achiziţia unor festivaluri existente.

De ce caută investitori şi de ce compania este încă pe pierdere

Una dintre întrebările recurente din spaţiul public a vizat situaţia financiară a companiei. Mai exact, compania care a lansat platforma de investiţii în festival, Untold Universe, a declarat pentru 2024, conform portalului Ministerului Finanţelor, cifră de afaceri zero, venituri de 4,4 milioane de lei, pierderi de 1,4 milioane de lei şi datorii de peste 50 de milioane de lei. Există însă un capital social vărsat consistent, de aproape 50 de milioane de lei, ceea ce explică, potrivit specialiştilor, faptul că firma nu e în insolvenţă.

O altă firmă de sub umbrela Untold, redenumită între timp, Paninternational Process Dynamics (fosta organizatoare a festivalului) a avut cifră de afaceri de 5,5 milioane de lei, pierderi de peste 4 milioane de lei, cu datorii de peste 40 milioane de lei.

În schimb organizatorul de facton al evenimentului în prezent, Untold Production, a avut în 2024 o cifră de afaceri de peste 100 milioane de lei şi profit de aproape 2 milioane de lei.   

Bogdan Buta susţine că dezechilibrele financiare ale unora dintre companii – în special cea care a lansat instrumentul de investiţii – provin în principal din perioada pandemiei, când organizatorii au decis să păstreze întreaga echipă şi să folosească resursele logistice în sprijinul autorităţilor, fără ca industria de evenimente să beneficieze ulterior de despăgubiri comparabile cu cele acordate în alte state.

Edy Chereji spune că oscilaţiile contabile reflectă o etapă de investiţii şi extindere, nu dificultăţi ale modelului de business. Dezvoltarea internaţională presupune investiţii consistente şi că societatea beneficiază în continuare de încrederea băncilor şi a investitorilor, mai adaugă el.

„Suntem o companie care s-a dezvoltat de-a lungul timpului, Untold la Cluj a funcționat bine, avem experiență în spate, am produs venituri și a generat profituri. Am dezvoltat multe proiecte în paralel, ne-am consolidat poziția și am avut această viziune de a deveni o companie globală de entertainment investind. Nu ne-a interesat să marcăm un profit din Untold la Cluj și gata, am vrut să dezvoltăm”, detaliază el.

Impactul economic

Organizatorii estimează că ediţia din acest an va genera aproximativ 120 de milioane de euro în economia locală şi naţională.

Potrivit acestora, beneficiile se reflectă atât în taxele încasate de stat, cât şi în activitatea hotelurilor, restaurantelor şi altor operatori economici, care înregistrează în perioada festivalului unul dintre cele mai aglomerate weekenduri din an. Ei spun că în loc de studii greu de realizat, au obţinut informaţii financiare pertinente de la partenerul bancar al evenimentului, care vede câţi bani circulă în sistemele de plăţi.

Organizatorii mai susţin că Untold a contribuit în ultimul deceniu la dezvoltarea industriei locale de evenimente şi la consolidarea imaginii Clujului ca oraş capabil să găzduiască manifestări internaţionale de amploare.

Preţuri de câteva ori mai mari decât în mod obişnuit

„În trecut, luna august era moartă ca turism local, cea mai slabă lună pentru hotelieri. Iar acum, într-un singur weekend, fac mai mult decât într-o lună întreagă”, spune Bogdan Buta.

Totuşi, există şi un revers, anume că în special în privinţa cazărilor preţurile au ajuns la niveluri exagerate uneori, „şi de şase-şapte ori mai mari decât în mod obişnuit”, admite el.

Preţurile la pensiuni şi hoteluri pot ajunge şi la 1.000 de lei noapte, în cazul celor de trei stele, respectiv la 2.000 de lei / noapte sau peste la patru-cinci stele. O analiză Hotnews.ro arată că pentru spaţiile de cazare particulare tarifele cerute ajung şi la 3.000 de lei (aproape 600 de euro) pe noapte în apropierea festivalului, în condiţiile în care chiria pe o lună este de circa 400 euro /lună. Chiar şi într-o zonă mai îndepărtată preţul cerut poate să ajungă la circa 2.000 de lei pe noapte.

Pe platforma Airbnb cazările în zona relativ apropiată costau între 2.900 – 4.300 de lei pentru cele trei nopți ale festivalului, conform aceleiaşi surse. Pe grupul de Facebook dedicat cazărilor de Untold sunt însă şi oferte mai „accesibile”, de circa 2.000 de lei / pe toată durata festivalului, pentru patru persoane. De altfel sunt mai mulţi utilizatori care precizează că bugetul de cazare este maxim la acest nivel.

Pe de altă parte, preţul biletelor de acces – (mult) mai avantajoase dacă au fost cumpărate în avans – e în prezent şi el unul „piperat”: 729 de lei tichetul de zi, respectiv 1.219 lei pentru patru zile.    

Criticile privind zgomotul şi folosirea Parcului Central

Referitor la documentarul critic la adresa Untold, organizatorii spun că nu au fost contactaţi în timpul realizării acestuia.

Reprezentanţii festivalului spun însă că au fost şi sunt deschişi dialogului şi susţin că, de la o ediţie la alta, au introdus măsuri pentru reducerea disconfortului reclamat de locuitori.

Printre exemplele invocate se numără mutarea scenei din apropierea Cazinoului, pentru a reduce disconfortul la spitalul de Pediatrie, reducerea perioadei în care accesul în parc este restricţionat, montarea unor panouri fonoabsorbante şi limitarea unor intervale de funcţionare.

Bogdan Buta admite că disconfortul nu poate fi eliminat complet, dar susţine că organizatorii încearcă anual să reducă impactul asupra oraşului şi că România nu dispune, în prezent, de o infrastructură alternativă capabilă să găzduiască un eveniment de asemenea dimensiuni.

„Suntem conștienți că în totalitate disconfortul nu poate fi eliminat, din păcate nu există altă infrastructură corespunzătoare în țară (pentru un astfel de eveniment, n.r.)”, a spus Buta.

Consumul de energie nu se reduce semnificativ

În contextul provocărilor energetice de la nivel naţional, organizatorii afirmă că folosesc tot mai multe echipamente eficiente şi tehnologii moderne de iluminat, însă admit că reducerile de consum sunt încă limitate.

Întrebaţi despre momentele controversate de la ediţiile anterioare, inclusiv cel provocat de un artist care a afişat o cruce întoarsă pe scenă, în 2025, reprezentanţii Untold spun că introduc în contracte clauze care interzic manifestările ce contravin valorilor asumate de festival.

Ei admit însă că nu pot controla toate gesturile făcute de artişti în timpul concertelor şi afirmă că, în trecut, au intervenit inclusiv pentru a împiedica folosirea scenei pentru mesaje politice sau alte tipuri de manifestări considerate incompatibile cu profilul festivalului.

Rămâne de văzut dacă în disputa festival şi beneficii economice versus critici legate de zgomot şi perturbarea accesului la principalul parc public din oraş, va prevala în timp, una din părţi. De altfel, Bogdan Buta spune că separarea „în două tabere” este una artificială, efect a online-ului şi că prin dialog se poate ajunge la ajustări, cum ar fi şi făcut.

La începutul celui de-al doilea deceniu de existenţă, Untold nu mai este doar eveniment muzical, ci şi subiectul uneia dintre cele mai ample dezbateri publice despre modul în care un festival de asemenea dimensiuni influenţează viaţa unui oraş.