Producătorul de energie termică şi electrică CET Govora a intrat în insolvenţă prin decizia Tribunalului Vâlcea, iar administrator judiciar a fost numit Euro Insol, compania controlată de Remus Borza, cel care administrează şi Hidroelectrica. Intrarea în insolvenţă a fost cerută chiar de CET Govora, în urma acumulării unei datorii de 200 de milioane de lei către CE Oltenia, pentru cărbunele livrat până în urmă cu doi ani. CET Govora se află în proprietatea Consiliului Judeţean Vâlcea. În prezent, la complex lucrează 1.600 de oameni.
Conform unui comunicat al societăţii, după intrarea în insolvenţă a Oltchim, în 30 ianuarie 2013, CET Govora a pierdut 137 milioane de lei, respectiv datoria curentă a acestei companii către CET. „Situaţia financiară şi economică s-a înrăutăţit şi în următorii ani, astfel încât, la mijlocul lunii octombrie 2015, la preluarea mandatului de către actualul Consiliu de Supraveghere şi de către actualul Directorat, s-a constatat atât creşterea datoriilor istorice, cât şi o acumulare de pierderi pe activitatea curentă. Astfel, noua conducere s-a confruntat încă din start cu lipsa stocului de rezervă propriu de cărbune al termocentralei, cu blocarea totală a transportului de cărbune, cu oprirea livrărilor de piese de schimb, materiale şi servicii de la peste 200 de furnizori şi cu o atitudine extrem de rezervată a băncii creditoare”, se arată în comunicat.
Managementul de criză aplicat de Directorat, cu aprobarea Consiliului de Supraveghere şi a conducerii Consiliului Judeţean Vâlcea, a condus la „normalizarea activităţilor curente”, respectiv s-a asigurat ritmic întreaga cantitate de cărbune necesară pentru depăşirea iernii, s-au plătit sumele restante şi cele curente la furnizorul vital de gaze naturale, s-au contractat serviciile de transport cărbune şi cele de susţinere a activităţii excavatoarelor din cele trei cariere de la Berbeşti şi Alunu.
În ciuda tuturor acestor realizări, mai spune conducerea CET Govora, „blocajul financiar a revenit în forţă în aprilie”, când CFR Marfă a pus în execuţie contra CET Govora, o creanţă de peste 20 de milioane de lei. „În plus, banca creditoare a refuzat aprobarea prelungirii liniei de credit din 29 aprilie. Iar toate creanţele istorice de încasat de către CET Govora de la Oltchim, Ciech Soda România şi Compania Transelectrica, cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, n-au putut fi recuperate în întreaga perioadă noiembrie 2015 – martie 2016 decât în foarte mică măsură, deoarece creditorii mai sus menţionaţi, sub diverse motive, au refuzat
În portofoliul Euro Insol se mai află companii precum Hidroelectrica, Vulcan SA, Prospecţiuni, Asmita Gardens, UCM Reşiţa, INR Management Real Estate SRL.
Ani de zile, CET Govora a reprezentat vaca de muls a casei de avocatură Şova şi Asociaţii. Aceasta a încasat în perioada 2006-2009 în jur de 7 milioane de euro de la societăţile şi instituţiile bugetare iar cea mai mare sumă a provenit de CET Govora, aproape 1,4 milioane de euro, cam cât contractele de la Rovinari şi Turceni laolaltă. Aceste informaţii apar într-un raport al ANAF întocmit în urma unor controale efectuate la complexurile energetice din Gorj. Conform documentului, cei mai mulţi bani luaţi de Şova de la CET Govora – 6,48 milioane de lei; CE Turceni – 3,98 milioane; MFA Mizil – 3,6; CE Rovinari – 3,09; Electrica – 2,9; Electrica Serv – 1,8 etc. După cum se observă, cele mai grase contracte au fost realizate în Oltenia, mai precis Gorj, fieful politc al lui Victor Ponta.
Coincidenţă sau nu, perioada 2006-2009, la care face referire raportul Fiscului, corespunde cu momentul de lansare a lui Dan Şova în fruntea PSD. Acesta este membru al partidului din 2003, dar saltul îl face mai târziu, în 2008, când devine vicepreşedinte al Departamentului de justiţie al PSD, ca mai apoi să ocupe funcţia de preşedinte al acestui departament (martie 2009). De la acea dată î colo, nimeni nu l-a mai oprit pe Şova din drumul său până la portofoliul de la nou înfiinţatul minister al Marilor Proiecte Naţionale.
La Govora, societate de stat, Dan Şova a fost ales să apere compania împotriva fraţilor Cristescu din Timişoara, Marius şi Emil. Şeful de la CET de atunci, Mihai Bălan, explica de ce a fost ales Şova şi nu altcineva. „Societatea CET Govora a avut un contract de consultanţă cu firma domnului Şova. Atunci când a început contractul, prin 2003, domnul ministru Şova nu era în politică şi nici măcar nu era membru al PSD (Şova a intrat în PSD chiar în 2003, n.r.). Faptul că dânsul a ajuns ulterior ministru, după părerea mea nu are nici o legătură cu contractul pe care dânsul l-a avut cu societatea noastră. Dacă verificaţi, societatea de avocatură a domnului Şova, în anul 2004, era una dintre cele mai bine cotate din ţară. În momentul respectiv, noi eram într-un litigiu foarte puternic cu fraţii Cristescu pentru Uzina de SodăGovora. Casa dânsului de avocatură ne-a reprezentat în acest proces. Totul legal. Vă pot pune la dispoziţie toate contractele şi dacă eram întrebat şi consultat vă explicam despre ce e vorba (…) Dacă vă amintiţi, am preluat administrarea Uzinei de Sodă Govorade la fraţii Cristescu. USG a fost readusă în faza de a fi reprivatizată.Împreună cu AVAS-ul, cu mandat din partea acestuia, am făcut reprivatizareaUSG. De asemenea, tot în acea perioadă, în cadrul aceluiaşi contract deasistenţă juridică invocat, care s-a derulat pe foarte mulţi ani, am reuşit să facem faţă atacului ICM-ului. Exista Compania Naţională a Lighinitului Târgu Jiu care s-a divizat. O parte din datorii, vreo 12 mii de miliarde lei au fost transferate unei societăţi, ICM, aceasta a fost băgată în faliment şi a trecut la executarea datoriilor. Noi aveam la momentul respectiv o mie cincizeci de miliarde lei. Am avut foarte multe procese, nu a recunoscut suma. S-au câştigat procesele şi s-a trecut la executare. Am reuşit să facem o tranzacţie comercială prin care CET-ul a câştigat 500 de miliarde, adică scutire la platăde 500 de miliarde lei. În aceasta au contat aceste contracte şi vi le pun ladispoziţie cu tot istoricul. Eu ca director general şi societatea pe care o reprezint nu are nimic de ascuns, totul este legal. Am fost verificaţi de Curtea de Conturi, am avut foarte multe controale, ANAF-ul şi alte instituţii de control”, a declarat joi şi directorul general Mihai Bălan, citat de Ziarul de Vâlcea.
Despre performanţa invocată de Mihai Bălan, portalul instanţelor din România ne arată cu totul altceva. De exemplu, o hotărâre a instanţei spune aşa: “Anulează ca netimbrată contestaţia în anulare formulatăde CET GOVORA SA împotriva deciziei nr.334/R/C/2004 a Curţii de Apel Piteşti,intimată fiind Uzinele Sodice Govora SA – Irevocabilă”. Mai exact, onorariul a fost luat degeaba, căci o lipsă de procedură a anulat o contestaţie făcută de casa de avocatură, adică Dan Şova şi Asociaţii, în numele CET Govora.
Prietenia dintre Dan Şova şi premierul Victor Ponta este de notorietate iar cercetarea DNA asupra afecerilor celor doi în bazinul Oltenia naşte semne de întrebare şi asupra CET Govora. Să vedem cum s-a construit tot binomul Şova-Ponta în Gorj. În 2004, actualul premier este ales deputat de Gorj. Doi ani mai târziu, Ponta îl acuză pe ministrul Economiei de atunci, Codruţ Şereş, dar şi pe şeful lui de partid, Dan Voiculescu, de afaceri dubioase cu energie la complexurile de stat Turceni şi Rovinari. Se formează o comisie pentru băieţii deştepţi la Cameră, unde Ponta e membru. În 2007, în timp ce comisia lucra, Laurenţiu Ciurel, directorul de la Rovinari (şi fost şef la Complexului Energetic Oltenia), încheie primul contract cu Dan Şova. În paralel, DIICOT are pe rol un dosar legat de afacerile din Oltenia. Din acest motiv, comisia îşi încetează activitatea. Un an şi ceva de funcţionare au fost de ajuns pentru Victor Ponta de a afla dedesubturile afacerilor cu energie din fieful său politic. Acest amănult este foarte important pentru că la DIICOT au ajuns documente foarte interesante de la comisia parlamentară. Iar contractele lui Şova cu complexurile încep să curgă. În 2007, se semnează un contract cu Turceniul iar în următorul an încă unul cu Turceniul şi alte două cu Rovinariul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.