Vetoul Ungariei ascunde o față a relației Ucraina-UE

Alegerile din Ungaria sunt văzute eronat ca suma rezolvărilor problemelor de finanțare pentru Ucraina

Vetoul Ungariei ascunde o față a relației Ucraina-UE

Alegerile din Ungaria sunt văzute eronat ca suma rezolvărilor problemelor de finanțare pentru Ucraina

”Din păcate, nu vă pot da nicio veste bună astăzi”, a spus Kaja Kallas, la Kiev, pe 31 martie. Șefa diplomației UE a fost în Ucraina pentru o întâlnire a mai multor miniștri de Externe din UE și pentru a comemora patru ani de la masacrul de la Bucea. În declarația de mai sus, Kallas s-a referit la blocarea de către Ungaria a împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, decis la finalul anului trecut. Alegerile din Ungaria, pe 12 aprilie, sunt văzute ca suma rezolvărilor problemelor de finanțare pentru Ucraina.

Reforme neterminate și fonduri blocate pentru Ucraina

UE a avertizat că va bloca circa 7 miliarde de euro din cauza lipsei reformelor la care Ucraina s-a angajat în procesul de aderare la UE. O scrisoare trimisă de comisarul pentru Extindere, Maryta Kos, arăta că Ucraina nu a dus la bun sfârșit 11 reforme, iar în acest fel nu va putea debloca 4 miliarde de euro pentru finanțarea țării. Termenul limită era finalul anului 2025. Este vorba despre reforme legate de justiție, funcționarii publici, integrarea rețelelor electrice și sistemul de transport feroviar. ”Continuarea progresului va ajuta la menținerea impulsului reformelor, ar aduce Ucraina mai aproape de UE și ar oferi rezultate concrete pentru cetățenii ucraineni”, a spus Marta Kos.

Iar anul 2026 începe cu ratarea unui alt termen limita și cu blocarea altor 2,6 miliarde de euro, din cauza altor patru indicatori de reforma. Un exemplu este extinderea întârziată a Înaltei Curți Anticorupție, unde aproximativ 300 de milioane de euro au fost pierdute chiar din primul trimestru al anului 2026. Nu a fost suplimentat personalul instanței, au fost ratate reforme privind verificarea declarațiilor de integritate și digitalizarea executărilor, nu a fost adoptat pachetul legislativ pentru integrarea pieței de electricitate.

Restanțe la FMI și Banca Mondială

Pe lângă fondurile europene, Kievul are restanțe și la reformele la care s-a angajat pentru un împrumut din partea Băncii Mondiale, 3 miliarde de dolari.  Kiev Independent scrie că Ucraina a ratat și termenul limită de 31 martie pentru reformele ce ar scoate la lumina economia din umbră a țării. Acestea sunt reforme solicitate de FMI, una dintre condițiile pentru un nou împrumut de 8,1 miliarde de dolari.

Experții indică un tipar, scrie Kiev Post: autoritățile anunță reforme și pregătesc legislația, dar întârzie aplicarea efectivă. Blocajele parlamentare și prioritățile de război complică procesul.

Europa, strâmtorată din cauza războiului din Iran

Procesul de reformă este complicat la Kiev, iar procesul de finanțare suferă la Bruxelles și în capitalele europene. Ajutorul european pentru Ucraina ar fi trebuit să fie de circa 260 de miliarde de dolari – activele ruse înghețate în Europa, în principal în Belgia. Acest plan a fost blocat de Belgia și Ungaria. Ajutorul de 90 de miliarde de dolari, blocat acum de Ungaria lui Viktor Orban, este varianta alternativă, prin împrumutarea statelor UE (Ungaria, Cehia si Slovacia au fost derogate) pe piețele internaționale.

Apoi, mediul politic și economic din Europa se schimbă, de la începutul războiului cu Iranul. Intensificarea crizei energetice crește presiunea asupra multor state membre ale UE. Faptul că prezentarea unui plan de renunțare completă la gazul rusesc a fost recent amânată la Bruxelles este considerat primul semn vizibil al acestei evoluții. Într-un astfel de context, un pachet de ajutor de miliarde de dolari pentru Ucraina devine mai dificil de implementat din punct de vedere politic.

Din totalul de 90 de miliarde de euro, o sumă de circa 60 de miliarde va sprijini capacitățile industriale de apărare ale Ucrainei, iar 30 de miliarde vor fi utilizate pentru asistență macrofinanciară și bugetară. Acordarea fondurilor UE este condiționată de implementarea reformelor de către Ucraina, inclusiv măsuri pentru consolidarea statului de drept și combaterea corupției.

Fereastra de oportunitate a Ucrainei se micșorează

Dacă ar apărea presiuni suplimentare și din partea SUA – americanii au în prezent alte priorități decât războiul din Europa de Est, motiv pentru care președintele Donald Trump insistă în mod repetat asupra unor concesii teritoriale –, Kievul s-ar putea confrunta cu o situație în care ar trebui sa reconsidere niște poziții fundamentale. Lipsa finanțării europene ar pune o presiune uriașă asupra bugetului de stat și ar limita semnificativ marja de acțiune a guvernului ucrainean.

Aceste situații în procesul de reforma și finanțarea UE vin nu doar pe fondul războiului cu Rusia, ci și pe fondul unui proces de aderare la UE pe care guvernul Zelenski îl dorește încheiat la începutul anului viitor. Politico.eu scria că fereastra de oportunitate pentru Ucraina poate fi între primăvara anului 2026 (când un nou guvern al Ungariei ar putea renunța la vetoul împotriva aderării Ucrainei) și alegerile prezidențiale din Franța din 2027 (care aduc riscul venirii la Elysee a unui președinte ”suveranist”).

Viktor Orban este doar o parte a blocajului din UE

Narațiunea din presa europeană este că premierul Viktor Orbán reprezintă principalul obstacol în deblocarea fondurilor pentru Ucraina. Prin urmare, la Kiev există mari speranțe că problema s-ar putea rezolva de la sine în mai puțin de două săptămâni, odată cu o schimbare de putere la Budapesta. Invocarea la Bruxelles a lipsei reformelor din Ucraina poate însă alimenta speculațiile că blocajul din interiorul UE este mult mai profund, structural. Asta pe lângă trecutele declarații ale cancelarului Germaniei cum că aderarea Ucrainei in 2027 este exclusă, și pe lângă faptul că președinta Ursula von der Leyen s-a ferit mereu să ofere un termen fix al aderării și insistă pentru ”aderarea pe baza meritului”.

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. „…masacrul de la Bucea” NU EXISTĂ! Este o gogoriță a găștilor de presă a’ lu’ infractoru’ mondial $$oroș, nepedepsit încă de Justiția americană.

  2. Puțini HUNGURI cunosc că ultimul rege ARPADIAN din prima și singura dinastie de origine maghiară a fost Andrei al III-lea (1290-1301).!! Puțini etnici tolerați HUNGURI cunosc că „coroana Sfântului Ștefan” a stat la Cetatea Deva timp de 3 ani (1307-1310) sub domnia Voievodului de Transilvania Ladislau Kan (1294-1315), care revendică Regatul Hungariei. Reprezentantul Papei Clement al V-lea, „Cardinalul Gențile” a impus electorilor HUNGURI să-l aleagă REGE pe un anume Carol Robert de Anjou,care primește în august 1310 Coroana Hungariei la Buda !. In anul 1330 este învins de Voievodul român (Olahus) Basarab Intemeietorul la Posada !.

  3. Ce? Si pe ukrani ii pacaleate UE cu fonduri pe care nu le mai da? Nu pot sa cred. Bine ca Ungaria le pune veto la cele 90 de miliarde!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.