Filmul „Bucureşti, unde eşti?” al regizorului român Vlad Petri a obţinut Premiul Publicului la Festivalul Filmului European, ediţia a XVIII-a, care s-a încheiat la Bucureşti, vineri seară, la Cinema “Elvire Popesco”. „Nu e doar un film despre proteste. Cred că e despre societatea în care trăim, cu bune şi rele. E un film prin care ne dorim să problematizăm, să deschidem discuţii, să punem semne de întrebare şi nu neapărat să oferim soluţii”, a spus Vlad Petri, care le-a dat o veste bună cinefililor români: filmul său va intra în cinematografe în data de 13 iunie.
Premiul Publicului, un premiu onorific şi de popularitate decernat filmului cu cele mai multe voturi înregistrate pe site-ul www.ffe.ro, a fost acordat, în numele organizatorilor, de Liviu Jicman, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. „Ediţia din acest an a fost un succes”, a declarat Liviu Jicman, care a arătat că ICR, împreună cu partenerii tradiţionali, speră să ducă anul viitor Festivalul Filmului European în mai multe oraşe din ţară.
Secvenţă din Bucureşti, unde eşti?
Nouă dintre filmele care au putut fi urmărite la Bucureşti, la Cinema “Studio” şi Cinema “Elvire Popesco” vor fi proiectate în perioada 16-18 mai la Cinema “Arta” din Târgu Mureş.
Cinefilii bucureşteni au avut parte, în penultima zi a Festivalului Filmului European, de cinci proiecţii care au acoperit o gamă variată de genuri cinematografice: o dramă turcească (“Dragostea iubeşte coincidenţele”) şi una grecească (“Miss Violence”), o comedie neagră maghiară (“Tura divină”), una finlandeză (“21 de metode de a distruge o căsnicie”) şi un thriller poliţist suedez (“Call Girl”).
Înaintea proiecţiei filmului din Turcia a fost ţinut un moment de reculegere pentru victimele accidentului minier de la Soma.
Despre filmul “Tura divină” a vorbit, înainte de proiecţie, regizorul Radu Igazsag.
La proiecţia filmului Cântece pentru un muzeu
Ca de obicei, sălile de spectacol ale celor două cinematografe, Cinema “Studio” şi Cinema “Elvire Popesco”, au fost luate cu asalt de spectatorii bucureşteni dornici să vadă filme europene.
La Gala de închidere a fost proiectat filmul austriac “Soldatul Jane”.
Regizoarea Eliza Zdru a mărturisit la capătul zilei a cincea a festivalului, după proiecţia documentarului “Cântece pentru un muzeu”, că a fost pentru prima oară când eroii acestuia au văzut filmul la cinematograf. Declaraţia a fost făcută după proiecţie. Discuţia regizoarei cu publicul a fost urmată de un recital susţinut de cei patru cântăreţi de muzică polifonică în tradiția de secole a comunității aromânilor fârşeroţi. Momentul a fost aplaudat în picioare de spectatori. Cu aceeaşi ocazie, cei patru şi-au exprimat regretul că nimeni din familiile lor nu duce mai departe tradiţia.
Secvenţă din pelicula grecească Miss Violence
Un alt moment aparte l-a constituit proiecţia documentarului “Max Beckmann”, despre care istoricul de artă Erwin Kessler a spus, în preambulul proiecţiei, că este „un alt fel de documentar, altfel decât cele de la Teleenciclopedia“. Programul zilei a inclus şi proiecţia filmului polonez “Păpuşa”, la Cinema “Elvire Popesco”, a cărui sală a fost, din nou, neîncăpătoare pentru cei dornici să se bucure de oferta FFE.
Filmul lui Igor Cobileanski – “La limita de jos a cerului” (Moldova/România, 2013) – a fost atât de aşteptat de cinefilii din România încât sala a fost neîncăpătoare. După proiecţie, aproape toţi cei prezenţi au rămas în sală pentru dialogul cu regizorul. „Filmul meu este o poveste de dragoste. Pentru că şi nemernicii se pot îndrăgosti“, a spus Igor Cobileanski, care a adăugat că în scenariul original, scris de Corneliu Porumboiu, acţiunea se desfăşura la Vaslui: „Eu am mutat-o la Chişinău, dar putea fi la New York sau oriunde altundeva“.
Un numeros public la Festivalul Filmului European
Două filme ale regizorului portughez Manoel de Oliveira, unul dintre cei mai longevivi cineaşti din lume, au fost prefaţate de cunoscutul critic de film Irina Margareta Nistor. La cei 105 ani împliniţi, portughezul este considerat patriarhul cinematografului european. Şi încă regizează! Cele două producţii care i-au delectat pe spectatorii bucureşteni au fost “Excentricităţile unei blonde”, realizat de Oliveira la vârsta de 100 de ani, respectiv “Straniul caz al Angelicăi”, film pentru care Manoel de Oliveira a scris scenariul în 1952 şi l-a realizat după 58 de ani.
Workshopul de animaţie 2D “Flash pentru copii”, desfăşurat la sediul ICR sub îndrumarea lui Vasi Alboiu (“Anim’est”), a fost un adevărat maraton de filme de animaţie.
Adulţii s-au putut bucura de o zi plină, cu patru filme: unul grecesc (“Eterna întoarcere a lui Antonis Paraskevas”), unul britanic (“Shell”), unul italienesc (“A fost fiul”) şi unul franţuzesc (“Adio, Berthe!”).
Nu putem să uităm de recitalul chitaristului grec Yorgos Nousis, un concert live de chitară clasică, susţinut în faţa unui public numeros. „Cânt în această seară pe o chitară primită de la un prieten drag din România“, a spus Yorgos Nousis când a urcat pe scenă.
Secvenţă din pelicula franceză Băieţi, Guillaume, la masă!
Recitalul a inclus o adaptare pentru chitară după Bela Bartok şi piese din coloanele sonore ale filmelor “Zorba Grecul”, “Pulp Fiction”, “Pantera roz”, “Vremea ţiganilor”.
În prezenţa regizorului Alexandros Avranas şi a actriţei Eleni Roussinou, a avut loc proiecţia filmului “Miss Violence” (Grecia, 2013). Filmul a primit “Leul de Argint” pentru cel mai bun regizor, “Coppa Volpi” pentru cel mai bun actor (Themis Panou), Premiul “Fedeora” pentru cel mai bun film mediteranean, Premiul “Arca Cinema Giovani” pentru cel mai bun film din competiţie la Festivalul Internaţional de la Veneţia, 2013.
Aplauze pentru documentarul britanic “McCullin”, regizat de David Morris şi Jacqui Morris. Documentarul explorează atât viaţa şi munca lui McCullin, cât şi viziunea lui despre jurnalism. Filmul oferă o perspectivă asupra istoriei fotojurnalismului prin prisma unuia dintre cei mai apreciaţi practicieni. Fotojurnalist într-o perioadă critică (1966-1983), McCullin a fost martorul multor schimbări în media şi al instaurării independenţei editoriale în presa scrisă.
McCullin a fost nominalizat la Premiile BAFTA (2011) pentru cel mai bun documentar şi cel mai bun debut.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.