Vor mai dura ani până când România şi Bulgaria vor putea să intre în Schengen

Perspectivele pentru România şi Bulgaria de a se alătura spaţiului Schengen se diminuează şi ar putea dura câţiva ani, nu câteva luni, până când cele două state vor primi aprobarea din partea tuturor partenerilor lor europeni, încă reticenţi din pricina luptei anticorupţie, scrie Financial Times.

Guvernele UE cer şi mai multe îmbunătăţiri în sistemele judiciare ale României şi Bulgariei şi o relansare a luptei lor anticorupţie.

„Va fi o chestiune de ani, mai degrabă decât de luni până când România şi Bulgaria să se poată alătura Schengen”, a declarat un diplomat de la Bruxelles, citat de Financial Times sub acoperirea anonumatului. „În mod fundamental, încrederea în instituţiile judiciare de care este nevoie pentru a extinde Schengen la cele două ţări nu există în momentul de faţă”, a spus diplomatul.

Discuţiile despre performanţele României şi Bulgariei au intervenit în condiţiile în care Comisia Europeană propune Consiliului European din 23 iunie stabilirea unei date pentru aderarea Croaţiei la UE – 1 iulie 2013 – ceea ce ar reprezenta un pas major pentru Zagreb. Criticii au acuzat Croaţia că nu şi-a reformat pe deplin sistemul judiciar şi că eşuează în lupta împotriva crimei organizate. Zagrebul are nevoie de unanimitatea celor 27 de membri, dintre care unii şi-au exprimat deja rezerve în ceea ce priveşte extinderea clubului european, confruntat cu criza datoriilor Eurozone şi cu cea legată de spaţiul de liberă circulaţie.

Succesul pentru Croaţia va depinde de poziţia luată de anumite ţări care au pledat pentru prudenţă în extinderea UE, cu precădere Olanda, scrie Financial Times. Reticenţa lor se datorează în mare parte dificultăţilor întâmpinate cu România şi Bulgaria, ultimele nou venite, despre care se consideră că nu şi-au îndeplinit promisiunile făcute în timpul negocierilor de aderare.

Uri Rosenthal, ministrul de externe din Olanda, spune că trebuie învăţate lecţiile de pe urma extinderilor anterioare. „Nu este suficientă o evaluare punctuală a situaţiei. Trebuie să ne asigurăm că reformele sunt ireversibile şi asta cere un mecanism de monitorizare instituit până la aderare. Vrem o politică puternică de garanţii”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Haga.

Surse comunitare citate luni de RFI au declarat că la o reuniune a ambasadorilor UE care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, reprezentantul Olandei a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma justiţiei în România şi că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un „stat de drept”.

La reuniunea respectivă s-a discutat despre poziţia statelor membre privind aderarea Romaniei şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, care urmează să fie discutată joi în cadrul unui consiliu JAI (Justiţie şi Afaceri Interne). Potrivit informaţiilor obţinute de RFI, în proiectul documentului final al concluziilor se confirmă gradul bun de pregătire tehnică al României şi al Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. De asemenea, documentul prevede ca în septembrie miniştrii europeni de interne să se aplece din nou asupra acestui dosar.

Franţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, nu au ridicat obiecţii asupra formulărilor din proiectul de concluzii. Olanda, în schimb, a fost singura care a indicat că ar putea bloca adoptarea acestui text. Haga nu doreşte ca luna septembrie să fie menţionată drept momentul posibil la care miniştrii vor decide data aderării României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, potrivit RFI.