Zigzaguri și heirupisme în guvernarea PSD

PSD joacă de 6 luni alba-neagra cu promisiunile din campania electorală. Măsurile din programul de guvernare pică una după alta cu o viteză uimitoare. Apar altele în loc, la fel de aiuritoare. La fel de heirupiste. Necesare doar pentru a păcăli electoratul, inaplicabile în mod real. Imposibilitatea de a fi puse în practică și nesiguranța Guvernului, care-și dă tot mai des cu stângul în dreptul, provoacă neîncredere și destabilizează economia.

Președintele partidului care a câștigat alegerile parlamentare din iarnă, Liviu Dragnea, nega evidența că PSD renunță, una câte una, la promisiunile din campanie.

„Îmi pare rău că aţi înţeles asta. Am spus foarte explicit că este o abordare corectă, suntem cinstiţi, deschişi, vom face o analiză serioasă. Eu sper să găsim modalitatea prin care toată lumea cinstită să aibă de câştigat, inclusiv bugetul de stat. Dacă nu vom găsi această modalitate, nu vom aplica măsuri care să facă rău.“
Președintele Klaus Iohannis atrăgea săptămâna trecută atenția asupra impactului măsurilor decise și retrase a PSD asupra economiei și a cetățenilor.

„Nu trebuie făcut un pas special şi nu trebuie reinventată roata. Ceea ce am vrut să transmit şi cred că a fost destul de clar este că avem nevoie de stabilitate şi avem nevoie de predictibilitate. Aceste schimbări frecvente de abordare strategică, de exemplu, în domeniul fiscal, nu fac bine nimănui. Ele nu pot fi puse în practică într-un timp foarte scurt. Mediul de afaceri, dar şi omul simplu vor să ştie ce doreşte statul şi cum va face statul aceste lucruri. Asta înseamnă stabilitate şi predictibilitate“, spunea săptămâna trecută șeful statului.

Impozitul pe cifra de afaceri, subiect închis oficial

„Impozitul pe cifra de afaceri nu va fi introdus. Consideraţi subiectul închis“, a spus premierul Mihai Tudose după ședința coaliției de ieri. El a mai precizat însă că vor fi luate măsuri prin care să fie supuși impozitului cei care „se cred mai deștepți decât statul“.

Anunțat inițial cu surle și trâmbițe, impozitul pe cifra de afaceri a stârnit panică în mediul de afaceri din România și neîncredere în Uniunea Europeană.

Aflat zilele acestea la Bruxelles, premierul Mihai Tudose s-a întâlnit cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker. În urma întrevederii, prim-ministrul a anunțat că recentul anunțat impozit pe cifra de afaceri nu se va mai aplica. „Am reiterat din nou foarte ferm că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce privește sistemul financiar-fiscal și că din tot ce înseamnă simulările noastre de acum și așteptările noastre vom rămâne în ținta de deficit de 3%.“

Reacția președintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost promptă, dar nuanțată. „Vreau să le transmit acelor oameni de afaceri că nu se renunţă la ea, pentru că au primit-o foarte bine şi sunt foarte mulţumiţi, pentru că 1% pe cifra de afaceri înseamnă cam 6% impozit pe profit, ceea ce cred că le convine. Nu se renunţă la impozitul pe cifra de afaceri la afacerile sub 500.000 euro. Este un bun câştigat de către mediul de afaceri, care trebuie păstrat.“

Și a precizat apoi: „Mie mi se pare foarte important că premierul Tudose când vorbeşte cam ştie ce vorbeşte, deci dacă face o afirmaţie înseamnă că este bazată pe o analiză şi în mod firesc cel care trebuie să anunţe primul este prim-ministrul, pentru că el conduce Guvernul şi el conduce actul de guvernare“.

Lia Olguţa Vasilescu, minstrul Muncii şi Justiţiei Sociale

Și șeful statului, Klaus Iohannis, critica decizia PSD. „Acest tip de a face politică economică seamănă incertitudine și îngrijorare, iar semnalele primite în această perioadă din partea mediului de afaceri mă determină să atrag atenția Guvernului și coaliției politice că o asemenea relație dintre stat și mediul de afaceri poate pune în pericol locuri de muncă și investiții importante, de care România are mare nevoie. Toată lumea îşi doreşte o creştere economică solidă, dar aceasta nu se atinge prin măsuri slab pregătite“, se arăta în mesajul președintelui, aflat la lansarea în limba română a „Cărții Albe a IMM-urilor“.

Desființarea Pilonului II de pensii, un fond de 40 miliarde lei

Niciunul dintre programele de guvernare n-a prevăzut-o. A apărut din senin odată cu noul guvern. Măsura s-a vehiculat vreo două zile, după care a dispărut.

„Pilonul II se va desființa. Banii se vor întoarce la toți cei care au cotizat, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Vor alege dacă banii lor vor fi administrați de stat sau privat. Nu am stabilit un calendar, intenționăm spre sfârșitul anului. Fondurile de pensii din Pilonul II administrează active de circa 40 miliarde lei. Pensia de care ar beneficia un contribuabil este de circa 25 lei pe lună“, declara ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, la învestirea sa în funcție.

Premierul Mihai Tudose l-a contrazis atunci ferm. „Nu se desființează. Eu nu știu de ce a spus (Ionuț Mişa), o să îl întreb. Cum să spună așa ceva? Nu se desființează, punct.“

Analiștii consideră că motivul desființării Pilonului II de pensii este falimentarea fondului.

„Dacă aș fi Guvernul României, și nu un simplu blogger, mi-aș asuma public eșecul de a fi falimentat Pilonul II de pensii prin incapacitatea de a respecta calendarul de creștere anuală a contribuțiilor care trebuiau să treacă în administrare privată. Pentru folosirea banilor privați pentru a acoperi găuri din economie și a ascunde astfel incompetența managerială. Pentru incapacitatea de a oferi cetățenilor o soluție rezonabilă financiar la pericolul îmbătrânirii populației, scăderii natalității, inversării piramidei generațiilor etc. În rezumat, pentru furt, prostie și rea-voință“, scria Constantin Năstase, analist al pieței asigurărilor, pe forbes.ro.

Taxa de solidaritate va fi cumva

„Probabil că taxa de solidaritate va fi cumva. Persoanele care câştigă mult să plătească în plus statului“, spune prim-ministrul Mihai Tudose.

Noul Executiv a renunțat la promisul impozit pe gospodărie și vrea să introducă taxa de solidaritate, deși nu-i este prea clar cum. „Încă se întâmplă să se lucreze, sunt simulări. Probabil că va fi cumva, nu am stabilit încă de la ce prag în sus. Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani“, se străduiește să explice premierul, deși nu-i este nici lui prea clar.

Guvernul a anunțat că vrea să impoziteze suplimentar persoanele care au un venit lunar ce depășește 14.500 lei brut. Cifrele din Registrul de Evidență a Salariaților arată că în România există în prezent 26.000 de contribuabili care depășesc această sumă. Este vorba doar despre persoanele angajate cu contract individual de muncă, nu și cele care au profesii liberale, cum ar fi notarii, avocații, PFA-urile.

Un fost şi un actual premier care se contrazic unul pe altul

Analiștii spun că taxa de solidaritate afectează tocmai salariații care fac performanță și îi bulversează pe angajatori. „Riscăm să existe o demotivare și companiile pot încerca să găsească alte variante de plată, ca să nu existe această suprataxare“, arăta Corina Diaconu, specialist în resurse umane.

„E o formă parșivă de lichidare a cotei unice care s-a dovedit atât de utilă pentru finanțe, economie și investiții. Ce vor să pună ei în loc? Biruri peste biruri pentru cei care câștigă din muncă, inițiativă, imaginație și creativitate! Cine cere solidaritate? Tocmai ei, cei care îi sfidează în fiecare zi pe români. Mai bine ar pune o taxă pe gafele și declarațiile guvernamentale stupide în care câțiva miniștri ai lui Dragnea strălucesc fără egal. Plus o taxă pe fiecare inițiativă toxică pentru economie. Bugetul ar fi serios alimentat!“, spunea Raluca Turcan, prim-vicepreședinte PNL, citată de News.ro.

PSD nu se hotărăște dacă să o aplice sau nu. „Şi cu taxa de solidaritate va fi făcută o analiză, o simulare. Dacă efectul gândit pozitiv în urma aplicării acestei măsuri nu se justifică, nu va fi aplicată“, spunea Liviu Dragnea, arătându-și astfel disponibilitatea de a renunța și la această măsură.

Controversata mărire a salariilor bugetarilor

Creșterea salariilor bugetarilor a fost cap de afiș pentru PSD în lunile aprilie-mai.

„Legea respectă programul de guvernare şi ţintele asumate în acest program. Desigur că ea poate suferi modificări la Parlament, dar nu cred că vor fi de natură să modifice şi principiile din această lege. Iniţiatorii au fost în permanent contact cu ministerele de resort şi s-a colaborat foarte bine. (…) Sperăm să fie adoptată la 1 iulie, aşa cum este prevăzut şi în programul nostru de guvernare“, declara Olguța Vasilescu, ministrul Muncii.

Și președintele PSD era încrezător. „Legea salarizării va fi finalizată şi va fi aprobată. Este o lege care pune ordine în sistem şi prin care se măresc salariile. Sunt unii care vor să li se mărească şi mai mult sau sunt unii care spun, şi nu neapărat îi condamn, «dom’ne, mi-ai mărit mie, dar de ce i-ai mărit lu’ ăla mai mult?». Nu e o lege uşoară, dar va fi dusă la capăt, se continuă discuţiile, se analizează toate amendamentele, dar în final se va adopta. Aşa cum am convenit, vrem ca până la 1 iulie să fie adoptată legea şi sunt toate şansele, adică nu văd de ce nu s-ar vota“, spunea Liviu Dragnea în luna mai.

Cu tot optimismul afișat, mărirea salariilor lucrătorilor din sistemul de stat a provocat neliniști și nemulțumiri atât autorităților, cât și angajaților.

Adoptarea legii a stârnit îngrijorarea BNR. „Efectele potenţiale de accentuare a excesului de cerere din economie şi, astfel, de generare a unor presiuni inflaţioniste superioare ca amplitudine celor din scenariul de bază vor depinde în mod esenţial de forma finală a legii, de etapizarea în timp a majorărilor salariale şi de criteriile de condiţionalitate a acestora“, se arăta într-un raport asupra inflației al BNR.

Și sindicatele s-au revoltat. Au avut loc proteste spontane, s-au făcut declarații.

„Oamenii sunt nemulţumiţi de proiectul legii salarizării şi au declanşat un protest spontan în toată ţara. Sunt persoane cu pregătire economică ce şi-au făcut calculul şi au constatat că li se diminuează veniturile. Salariile scad, în medie, cu 10-35%. Celor care au funcţii de conducere şi au salarii mai mari, le scad mai mult. Sunt şi unii cărora nu le scad salariile. Am avut o întâlnire cu cei din conducerea ANAF şi le-am trimis propunerile noastre. Dar nu s-a întâmplat nimic şi oamenii au senzaţia că sunt păcăliţi“, explica Vasile Marica, liderul Alianţei Naționale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex.

Și președintele ANAF, Bogdan Stan, afirma atunci că vrea schimbări la Legea salarizării. „Nemulţumirile sindicatelor sunt legate de Legea salarizării. Am avut deja discuţii cu liderii de sindicat. Le-am ascultat revendicările. Am depus la Guvern propunerile de modificare a legii, în sensul eliminării discrepanţelor şi al menţinerii sporului de 15%. În mod onest şi deschis, suntem în dialog permanent cu aceştia. Le solicit şi pe această cale să îşi reia lucrul şi îi asigur că în calitatea mea de preşedinte voi face demersurile necesare pentru ca nemulţumirile lor să fie auzite şi să găsim soluţii în vederea bunei funcţionări a activităţii instituţiei“, declara șeful ANAF.

Termene amânate cu nemiluita

1. Codul economic al României, alcătuit din Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea evaziunii fiscale, Legea de înființare a societăților comerciale și toate legile cu caracter economic.

Intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2018. Noul termen: 1 iulie 2018.
2. Fondul Național de Dezvoltare, al doilea după Fondul Suveran de Investiții.
Termen – Semestrul II 2017. Amânat – Trimestrul I 2018.
3. Reducerea TVA la 18%. Termen inițial: 1 ianuarie 2018. Decalat un an – 1 ianuarie 2019.
4. Plata taxelor online. Termen inițial: 1 decembrie 2018. Decalat un an – 1 ianuarie 2019.
5. Veniturile medicilor, neimpozitate. Inițial erau scutiți de la impozitare IT-iștii cu studii medii, cercetătorii, medicii. În noul program doar medicii vor fi scutiți.
6. Statutul funcționarului public.
Termen – Trimestrul I 2017. Amânat pentru Trimestrul II 2017.
7. Voucher de vacanță.

Termen inițial: Trimestrul I 2017, în valoare egală cu salariul minim brut pe țară. Noua variantă prevede suma de 1.450 lei, nu va crește în conformitate cu salariul minim și va fi acordat în funcție de disponibilitățile financiare.

Măsuri dispărute din programul de guvernare

1. Dispariția TVA 0% la vânzarea de locuințe, publicitate și inputuri în agricultură. Termen 1 martie 2017. Noua variantă spune că va exista 5% TVA la vânzarea de locuințe pentru o suprafață mai mică de 120 mp și inputuri în agricultură de la 1 ianuarie 2018.
2. Dispariția recalculării accizelor. În primul program scria că va fi revizuită legislația care permite calculul accizelor la un curs euro aleatoriu. Promisiune abandonată.
3. Dispariția impozitului de 10% pentru pensiile de peste 2.000 lei. Măsură ce trebuia să fie aplicată de la 1 ianuarie 2018.
4. Inițial, Eximbank devenea bancă de dezvoltare și investiții. Acum, înființarea unei bănci de dezvoltare și investiții este prevăzută generic, de la 1 ianuarie 2018.
5. Renunțarea la procentele pentru ajutoarele acordate de stat companiilor. În prima variantă, erau acordate 33% din fondurile de stat pentru ajutorarea companiilor cu cifră de afaceri între 100.000 euro şi 10 milioane euro și 34% firmelor cu o cifră de afaceri de peste 10 milioane euro.

Noul program stipulează că alocările vor fi acordate turismului, cinematografiei, construcțiilor, industriei alimentare și agriculturii, în proporţie de 90% din valoarea proiectului.

6. Renunțarea la consultanții fiscali. Impozitul pe venitul global se va stabili prin sistemul informativ integrat al ANAF.
7. Renunțarea la tichetele de formare profesională. Prevăzute la început pentru reconversia profesională.
8. Renunțarea la construcția a 1.500 de locuințe sociale. Acum este prevăzută generic „elaborarea unui plan“.
9. Renunțarea la analize gratuite pentru gravide. Promisiune abandonată.
10. Renunțarea la acordarea Primului salariu. Prevăzut pentru stimularea absolvenților de facultate prin garantarea unui salariu minim de încadrare de 2.500 lei brut în primii 3 ani prin subvenționarea angajatorului cu 50%, sub condiția păstrării angajatului timp de 5 ani.
11. Abandonarea stimulentelor pentru finalizarea studiilor. În primul program era prevăzută acordarea a 350 euro pentru 60.000 de absolvenți la finalizarea studiilor.
12. Renunțarea la deducerile pentru familiile cu copii. Inițial se prevedea acordarea unei deduceri de 1.600 lei/an pentru fiecare copil din familia cu venituri sub 5.000 lei/lună și 1.200 lei/an pentru familia cu venituri între 5.000 şi 10.000 lei/lună. Noul program stipulează doar introducerea unor deduceri, fără precizări exacte.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.