Ziua Imnului Național al României o fost celebrată în premieră, ieri, 28 iunie, la Chișinău. Evenimentul solemn a avut loc în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, unde s-a dat un concert tematic, la care au răsunat melodiile ce au servit drept imn național al României pe parcursul mai multor secole:
„Marș triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”, primul imn de stat al României, care a fost adoptat în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
Imnul „Trăiască Regele” a fost interpretat oficial din 1884 și este cel mai longeviv imn de stat al României, fiind intonat oficial timp de 63 de ani.
„Zdrobite cătușe” unul dintre imnurile naționale din perioada comunismului, intonat între anii 1948 – 1953.
„Te slăvim, Românie”, adoptat în 1953. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză şi Dan Deşliu, pe muzica lui Matei Socor.
„Trei culori” devine imn național în anul 1977, pe muzica lui Ciprian Porumbescu, textul, care aparţinea compozitorului, ar fi fost modificat de Nicolae Ceauşescu pentru a reflecta lozincile comuniste.
„Deșteaptă-te române!” devine imnul național al României în 1991. În perioada anilor 1991 – 1994, „Deșteaptă-te române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova.
Piesele muzicale au fost intonate de „Corul Marii Uniri”, un ansamblu coral bărbătesc din județul Iași, format din 24 de membri, conduși de maestrul Andrei Fermeșanu, manager și solist al Operei Naționale Române din Iași.
Surpriza serii a fost intonarea imnului actual al Republicii Moldova, ,,Limba noastră”, ca un gest de respect din partea oaspeților față de gazde. Toate interpretările ansamblului de la Iași au fost acompaniate de aplauze la scenă deschisă de către publicul din Republica Moldova.
Unul dintre moderatorii evenimentului, istoricul și profesorul universitar, Dr. Adrian Cioroianu, managerul general al Bibliotecii Naționale a României, a prezentat un scurt istoric al celor șase imnuri ale României.
Evenimentul a fost organizat la inițiativa Asociației YUFest, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, în cadrul proiectului „Imnul național, simbolul unității românilor!”, cu scopul de a păstra, dezvolta și afirma identitățile etnice, culturale, religioase și lingvistice românești din Republica Moldova, precum și întărirea legăturilor dintre România și Republica Moldova.
Partenerii evenimentului au fost Opera Națională Română Iași, Primăria mun. Iași, Ateneul Național din Iași și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
Cotidianul.ro a participat la eveniment, realizând câteva imagini.
Scurt istoric al cântecului patriotic „Deşteaptă-te, române!”, ajuns imn național în cele două state românești
La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost intonat pentru prima dată în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Versurile cântecului aparţin poemului „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul din iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, iar linia muzicală a fost inspirată de o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al versurilor l-a determinat pe Nicolae Bălcescu să numească acest imn „o adevărată Marseilleză românească”. În conformitate cu Legea nr. 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional al României.
Interzis timp de aproape o jumătate de secol, cântecul patriotic „Deşteaptă-te, române!” a fost consacrat, imediat după revoluția din decembrie 1989, prin Constituţia din 1991, Imnul Naţional al României.
„Deșteaptă-te române!” a fost și primul imn al Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia în perioada mișcării național-revoluționare, înainte de reunificare) în perioada anilor 1917 – 1918, dar şi al Republicii Moldova, din 1991 – 1994, fiind adoptat odată cu Declarația de Independență și drapelul de stat. Astfel, între 1991-1994, „Deșteaptă-te române!” a fost imn național atât în România, cât și în Republica Moldova.
„Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917) in anul 1916. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). „Limba noastră-i limbă sfîntă/limba vechilor cazanii/Care-o plîng și care-o cîntă/pe la vatra lor țăranii”. Prima Cazanie fiind cea a lui Varlaam („Carte romănească de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari. Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie [Lupu] Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniască. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc. În mănăstirea a Trei Steli, în Iași. De la Hristos 1643″).
„Muzica imnului național al României a fost compusă de Anton Pann, cântec intitulat, „Din sânul maicii mele”, fiind adoptata ca melodie religioasă, interpretata de corurile bisericești. A avut o circulație folclorică, pentru ca în anii Revoluției pașoptiste să fie preluată de poetul Andrei Mureșanu, ca suport sonor pentru versurile poeziei ”Un răsunet”, publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimă și literatură” sub titlul „Răsunet”. (Călinescu, G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent).
Ucenescu afirma „Anton Pann a fost însă cel care a pus pe muzică versurile poeziei „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu prin 1842. Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann și unul din admiratorii acestuia, ne relatează cum în casa poetului Andrei Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann.”
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), Primul și Al Doilea Război Mondial. Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției române din 1989, imnul s-a înălțat pe străzi.
„Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești/(1917 – 1918) și al Republicii Moldova/(1991 – 1994).
„Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917) in anul 1916. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942).
„Limba noastră-i limbă sfîntă/limba vechilor cazanii/Care-o plîng și care-o cîntă/pe la vatra lor țăranii” (versuri din Imn).
Prima Cazanie fiind cea a lui Varlaam („Carte romănească de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari. Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie [Lupu] Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniască. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc. În mănăstirea a Trei Steli, în Iași. De la Hristos 1643″).
„Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917) in anul 1916. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942).
„Limba noastră-i limbă sfîntă/limba vechilor cazanii/Care-o plîng și care-o cîntă/pe la vatra lor țăranii” (versuri din Imn).
Prima Cazanie fiind cea a lui Varlam („Carte romănească de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari. Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie [Lupu] Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniască. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc. În mănăstirea a Trei Steli, în Iași. De la Hristos 1643″).
Zis implicit … Limba noastră-i limbă sfîntă/limba vechilor cazanii … limba romănească (din prima Cazanie/a lui Varlam).
‘Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor’ a fost imnul Principatelor Române între anii 1862 și 1884. Căpitanul Eduard Hübsch este socotit părintele muzicii militare românești,
În 1862, compozitorul Eduard Hübsch a câștigat concursul instituit pentru a desemna imnul Principatelor Unite Române, numit „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, des confundat în ultima vreme cu mai cunoscutul ”Marș de întâmpinare” (rămas în repertoriul fanfarelor și astăzi).
În 1884, Vasile Alecsandri scrie versurile pentru noul imn compus de același Eduard Hubsch (ajuns Inspector al Muzicilor Militare), Trăiască Regele, devenit Imnul Regal Român. (1884-1948).
Pe-al nostru steag e scris Unire este un cântec patriotic dedicat unirii Principatelor Române, Moldova și Țara Românească de la 1859. Muzica îi aparține lui Ciprian Porumbescu, iar versurile lui Andrei Bârseanu. A fost Imnul nostru intre 1975-1977. Melodia cântecului este în prezent imnul național al Albaniei.
În 1975 Nicolae Ceaușescu a încercat să introducă tot acest cântec patriotic al lui Porumbescu ca imn național al României cu textul modificat de PCR și titlul schimbat în ‘E scris pe tricolor Unire’, dar în final a fost ales ca imn ‘Trei culori’ (1977-1989).
Dar undd oare este ‘prietinul’ ics, ca doar e vorba de Moldova?
@Doru Popescu a comentat mai bine decât articolul ….. să ne trăiește domnule Doru Popescu … sănătate și mulțumiri pentru comentarii ….