Ziua independenței României – Pe 9 mai 1877, la Tribuna Adunării deputaților a avut loc Declarația de Independență a României față de Imperiul Otoman, făcută de ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu: „Domnilor, și Camera, și Senatul, la interpelările domnilor Stolojan și Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă și că acele legături sunt rupte mai întâi de către Înalta Poartă. […] În starea de rezbel cu legăturile rupte ce suntem?
Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare. (Aplauze)…
Așadar, domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața reprezentanței naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă (Aplauze îndelung repetate).
Însă, domnilor, acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune cu definirea independenței noastre într-un mod mai determinat și mai absolut trebuie să fie acceptată de Europa …
Mă rezum, d-lor: voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu voim să mai pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fie un bulevard în contra rezbelului. (Aplauze).“
Să amintim că prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a intrat pe 10 mai 1866 în București și a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Ziua de 10 mai a devenit astfel Ziua națională a României (începând cu 1866 până în 1947).
În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Camerele reunite ale Parlamentului României au votat Declarația de Independență (citită pe 9 mai), iar principele Carol a proclamat în fața Parlamentului independența de stat a României.
România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului de Independență din 1877-1878. Prin tratatele de pace din 1878 de la San-Stefano și Berlin, România a obținut a patra sa provincie, Dobrogea de Nord, cu județele Tulcea și Constanța. În anul 1878, domnitorul (principele) Carol I de Hohenzollern a primit titlul de „alteță regală“.
În 1881 se împlineau 15 ani de domnie stabilă şi fructuoasă a lui Carol I. Era pace, iar diplomaţii încheiaseră discuţiile cu cancelariile europene pentru ca România să devină regat. Legea a fost propusă de liberali, dar a fost votată în unanimitate de Parlament. Astfel, în data de 14 martie/26 martie 1881, camerele reunite ale Parlamentului au votat transformarea țării din Principat în Regatul României. Ceremonia de încoronare a avut loc pe 10 mai 1881.
„Coróna Regală, pe care Țéra o pune astăḑĭ pre fruntea Nóstră, este făcută în arsenalulŭ ósteĭ din oțelulŭ unuĭ tunŭ luatŭ dela neamicŭ la Plevna în ḑiua de 28 Novembre 1877, și este stropitŭ cu sângele eroilorŭ căḑuți pentru independență. Coróna de aurŭ ce Țéra pune astăḑĭ pre fruntea primeĭ sale Regine, nu e împodobită cu petre scumpe, dar faptele reginelorŭ cari vorŭ purta simpla corónă de aurŭ a Regineĭ Elisabeta vorŭ face strălucirea eĭ.“
Ziua națională sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din cele mai spectaculoase serbări din istoria României.
Noua poziție de „Regat“, care fusese posibilă după dobândirea și recunoașterea independenței și după proclamarea și recunoașterea Regatului, necesita și un cadru constituțional. Prin urmare, se impunea modificarea Constituției din 30 iulie 1866, care încă mai folosea titulatura: „Principatele Unite“, pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege, iar România, regat sau monarhie constituțională (Regatul României). Legea de revizuire a Constituției a fost depusă în ambele Camere la 22 decembrie 1882, prevederea de revizuire a Constituției fiind adoptată la 4 martie 1883.
Ziua de 10 mai a fost Ziua Naţională a României până în 1947. Era sărbătorită prin celebrele bătăi cu flori de la şosea.
După 1947, comuniştii au declarant ziua de 23 august ca Zi Naţională (zi de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă).
După evenimentele din decembrie 1989, nu s-a revenit nici la regat, nici la 10 mai. Am rămas republică și Ziua Naţională a României a devenit 1 Decembrie, cu trimitere clară la ziua de 1 Decembrie 1918 când Transilvania s-a unit cu Regatul României – nu cu republica România. Dar Basarabia și Bucovina s-au unit cu Regatul României mai devreme, la 27 martie/9aprilie 1918 și respectiv la 15/28 noiembrie 1918.
În perioada comunistă, dar și după 1989, pentru a abate atenţia de la ziua de 10 mai, care amintea de regat, ziua de 9 mai a fost considerată data proclamării independenţei de stat.
Ziua de 10 Mai a fost declarată totuși zi de sărbătoare națională (neliberă) prin Legea Nr. 103/2015, apărută în Monitorul Oficial nr. 336 din 18.05.2015. Nu s-a serbat până acum.
În ultimii ani, au existat mai multe inițiative legislative legate de ziua Independenței României, nefinalizate însă. De exemplu, propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 Mai – Ziua Proclamării Independenţei României, ca zi de sărbătoare naţională (inițiatori deputatul PSD Adrian Solomon și deputatul minorităților naționale Niculae Mircovici) a fost respinsă de către Senat la 07.11.2016 și se află acum la Camera Deputaților, camera decizională. Proiectul de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept „Ziua independenţei naţionale“ (inițiator senatorul ALDE Ion Hadârcă) a fost adoptat tacit de către Senat la 05.02.2018 și se află acum la Camera Deputaților.
Ziua Europei
Este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Sunt două date pentru sărbătorirea acestei zile: 5 mai pentru Consiliul Europei și 9 mai pentru Uniunea Europeană (UE).
Ziua Consiliului Europei reflectă înființarea sa la 5 mai 1949, în timp ce UE celebrează data propunerii înființării Comunității Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) la 9 mai 1950. Liderii UE au decis să stabilească Ziua Europei la 9 mai 1950, în amintirea Declarației Schuman. Declaraţia rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept „declaraţia Schuman“. În 1950, naţiunile Europei făceau încă eforturi pentru a înlătura consecinţele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, care se încheiase în 1945. Ţările Europei erau hotărâte să caute modalităţi de a evita un alt război. Textul declarației prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse.
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.
Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.
Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări.
În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă.
Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor…“
CECO, înfiinţată de Franţa, Germania, Italia și Benelux (Belgia, Olanda şi Luxembourg), a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza UE de astăzi.
Tratatele prin care s-a conturat UE de astăzi nu mai vorbesc explicit de „federație europeană“, dar o pregătesc cu pași mărunți, termenul folosit fiind de „integrare europeană mai multă“. Pașii mărunți au fost: Tratatul de la Paris, Tratatul de la Bruxelles, Tratatele de la Roma, Tratatul de fuziune, Acordul de la Schengen, Actul unic european, Tratatul de la Maastricht, care a instituit cetățenia europeană și a introdus moneda unică, Euro, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, care a făcut posibilă extinderea UE la mai multe state. Un moment crucial ar fi fost adoptarea „Constituției Europene“ (Tratatul pentru stabilirea unei Constituţii pentru Europa) (2004), care ar fi consfințit UE ca stat federal. Această idee a fost abandonată, pentru moment, fiind respinsă de cetățenii Franței și Olandei (două state fondatoare ale UE) prin referendumuri negative în mai 2005. Esența Constituției Europene a fost însă preluată de Tratatul de reformă (Tratatul de la Lisabona), care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Acesta este tratatul valabil astăzi.
Fără să existe statul (federal) UE, a fost deja introdusă în circulație moneda sa, Euro, la 1 ianuarie 2002. „Cum s-a ajuns să se creeze, pentru prima dată în istorie la această scară, o monedă fără stat?… şi o bancă centrală fără guvern”, se întreabă celebrul economist francez Thomas Piketty în lucrarea sa Capitalul în secolul XXI, Grup Media LITERA, 2015, pag. 946 – 953. Acest lucru, spune el, explică problemele care au apărut și vor mai apărea în unele state din zona euro. Și acest lucru, cred eu, va împinge UE către federalizare (crearea statului federal) cât mai repede. Iar UE stat federal înseamnă pierderea oficială a independenței statelor membre.
Concluzii
România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007 și sprijină integrarea mai multă/federalizarea („More Europe“), spre deosebire de unele state/grupuri care se opun federalizării (vor „a Better Europe“). România sărbătorește Ziua Europei la 9 mai, deci ea sărbătorește pierderea, practic, a independenței sale tocmai în ziua de 9 mai! Vă mai întrebați de ce nu mai sărbătorim Ziua independenței noastre, de ce nici nu ne hotărâm care este Ziua independenței noastre (9 sau 10 mai)? Pentru că nu mai suntem practic independenți!
Eu nu voi serba pe 9 mai ziua Europei, pentru că mă opun federalizării UE dorită de Bruxelles. Eu îl voi serba pe 9 mai pe George Coșbuc (care a murit la 9 mai 1918), care în poezia sa „Decebal către popor“ ne spunea: „Din zei de-am fi scoborâtori,/C-o moarte tot suntem datori!…/Dar nu-i totuna leu să mori/Ori câine-nlănţuit.“ Și voi serba pe 10 mai independența României – și coroana regală. „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.“ (Regele Mihai I, 25 octombrie 2011)
dr. Afrodita Iorgulescu
He he ! … Asta-mi aminteste de un banc din tinerete (dar vai ! cit de actual !), cu tipul care intreaba, la chioscul de ziare : „Mai e „Romania Libera” ?” … (Desi cred sincer ca acum 30-40 de ani, chiar cu URSS-ul in coasta, eram mult mai liberi ca natiune)
Nu stiu cum, dar cele doua aniversari parca au ajuns antagoniste !
Vedeti ca in articol este scris gresit anul ,respectiv in loc de 1877 este 1977
De data asta sunt de acord cu autoarea articolului. Pentru mine ziua europei, este ziua umilirii si tradarii natiunii romane. Ziua europei, este ziua in care arborez drapelul in berna.
Pacea si colaborarea intre tarile Europei pot exista si fara impunerile federalistei UE care a stricat armonia si intelgere aintre state si natiuni.
Modul in care impune dorinta sa aberanta de a incalca suveranitatea tarilor membre,modul in care le imparte,califica in categorii si „viteze”,denota un traseu periculos,axat pe teorii de hegemonie, totalitarism, migratie si inegalitate pe toate planurile intre membrii UE.
Nu pot adera la aceasta „sarbatoare”.
Sunt alaturi de George Cosbuc evocat de articol si dna Afrodita Iorgulescu si inimile noastre bat in acelasi ritm, Cotroceniul fiindu-ne strain -sa speram ca, trecator-.
Ziua independentei noastre este 9 mai 1887, cand la Tribuna Adunării deputaților a avut loc Declarația de Independență a României față de Imperiul Otoman, făcută de ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu,pentru ca Soldatii ,Eroii Romaniei si-au varsat sangele si credinta pe campul de lupta facand pasul urias de independenta fata de un imperiu ce ne-a asuprit.
Fie sa facem orice pas de Independenta fata de oricare alt imperiu ivit la orizontul Libertatii si Suveranitatii Tarii NOastre .
Minunate versuri, suntem datori c-o moarte,dar nu de caini inlantuiti ci sa murim ca leii pentru Tara Noastra !
Sa nu uitam totusi ca datoram democratiei europene faptul ca azi in luna mai putem sarbatori in mod liber, in functie de optiunea fiecaruia si Independenta, si Regalitatea, si ziua Europei si mai ales putem impartasi celorlalti in mod liber, opiniile si crezurile noastre. Acum 29 de ani sarbatoream obligatoriu infiintarea PCR, iar opiniile personale le tineam pentru noi, turnatori existand in fiecare familie extinsa! Sa nu uitam cand criticam UE, ca regele si democratia ne-au venit din vestul Europei si nu din estul ei, pentru ca cine isi uita istoria o repeta! Atat!
Pe 9 mai 1887, la Tribuna Adunării deputaților a avut loc Declarația de Independență a corporatiei România față de Imperiul Otoman si intrarea in dependenta fata de Vatican posesorul actual al Corporatiei ROMANIA . Tara noastra este Valahia nu Romania .
Ce aiureala e asta ? Valahia e alt nume la Tara Romaneasca sau Muntenia+Oltenia . Poate vrei sa spui DACIA !!!!
Nu vrea sa spuna Dacia pentru ca el stie istoria de la Tiraspol sau Comrat.
Eusebiu , Dacia e corect ! Eu m-am referit la situatia de la 1859 , unirea Valahiei cu Moldova . Tara Romaneasca nu a existat niciodata ,la fel si Muntenia , sint doua falsuri , nu
a existat niciodata aceste state . Dar in nici un caz nu Romania . Romania este numele Corporatiei . Este cum ai zice corporatia Chevron iar angajatii ei ar fi numiti chevronieni .
Nicule, de scrisoarea lui Neacsu ai auzit sau despre ea nu se invata la Tiraspol si Comrat? Cauta si vezi ca in ea se vorbeste de Tara Romaneasca, nu de Valahia cum bati tu cimpii.
pentru cei care nu-si cunosc (si recunosc!) trecutul nu exista viitor!!!…istoria ne-a aratat ca (de obicei!) noii veniti (sa le zicem venetici!?) au dus o munca acerba de stergere a trecutului bastinasilor mai ales daca au gasit vandutii (si pe la noi au fost si sunt destui) care sa le „cante” partitura!…prea multe coincidente insumate peste ziua nasterii statului roman !…fereste-ma doamne de „prieteni” ca de dusmani ma apar si singur!!!
Da doamna ! Asa este, pt mine 9 mai 1877 este mult mai important decat ziua Europei…de fapt ziua cand pe ruinele ideologiei pangermane naziste ( lebens raum) spatiul vital s-au pus bazele UE …de fapt aceiasi Marie dar cu alta palarie… stiti cine a fost primul sef al CEE !? Un german nazist( denazificat) care in 1939 ocupa o functie mare in Germania nazista fiind cel care a pus bazele juridice ale viitoarei Europe dupa cucerirea ei de catre armatele germane…din pacate e multa discretie in jurul sau…de inteles oricum…imi scapa numele , parca Wallenstain sau Wallstain …
Ma intreb: ce pregatire are semnatara textului ? Daca e dr in chimie, treaca-mearga! Dar, daca, are conexiuni cu istoria atunci e jale mare ! Trecand peste faptul ca anul proclamarii independentei este 1877, nicidecum 1887, si ca ziua de 10 mai nu a fost ziua nationala a Romaniei intre anii 1866 si 1947, precum am demonstrat deja intr-un material publicat in revista ieseana „Scriptor” (un numar din 2017), in rest, avem in fata o palida pledoarie pro-monarhista, generatoare de deservicii pentru Casa Regala ! Pacat de timpul pierdut si de efortul intelectual consumat !
Ziua Independentei nationale a Romaniei este 9 mai, nicidecum 10 mai, anul 1877, nicidecum 1887 ! Iar 10 mai nu a fost ziua nationala a Romaniei intre anii 1866 si 1947, precum am demonstrat deja intr-un articol publicat in revista ieseana „Scriptor” (vezi:D.V.”Derapaje publicitare pe seama istoriei in Leaganul Unirii”) nr.11-12/2017. In rest, pacat ca procesul globalizarii presupune, in mintea si preocuparile unora, abandonul propriei identitati nationale ! Nu Ziua Europei trebuie sa prevaleze, ci Ziua Independentei, care,istoriceste, e batuta in cuie: 9 mai ! Dixit.
Deci vorbim pe teme istorice. Bun, am si eu o intrebare: intre ce ani a fost Romania independenta?
Rușine tanti Afrodita! Niciun cuvințel despre capitularea Germaniei naziste de la 9 mai 1945! Uite așa se diminuează memoria colectivă și uităm că Germania nazistă a declanșat ororile celui de-al doilea război mondial. Pe 9 mai sărbătorim Ziua Europei în frunte cu Germania! Ce cinică este istoria!