×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Luni, 27 iunie
Senin20°C / 6°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Miercuri, 29 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Joi, 30 iunie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Luni, 27 iunie
Senin18°C / 1°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Miercuri, 29 iunie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Joi, 30 iunie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Luni, 27 iunie
Senin21°C / 5°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Miercuri, 29 iunie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Joi, 30 iunie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Luni, 27 iunie
Senin17°C / 6°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Miercuri, 29 iunie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Joi, 30 iunie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Luni, 27 iunie
Senin19°C / 4°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Miercuri, 29 iunie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Joi, 30 iunie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Luni, 27 iunie
Senin19°C / 6°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Miercuri, 29 iunie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Joi, 30 iunie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Luni, 27 iunie
Senin20°C / 3°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Miercuri, 29 iunie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Joi, 30 iunie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Luni, 27 iunie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 28 iunie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Miercuri, 29 iunie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Joi, 30 iunie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 8 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Luni, 27 iunie 2016, 12:24
EUR (€)
+0.0187 ↗
4.5366 RON
USD ($)
+0.1067 ↗
4.0766 RON
• • •
Preluînd informaţiile din articolul nostru din Cotidianul
„Frankfurter Rundschau” scrie un amplu material despre plagiatul lui Mircea Cărtărescu

În ediţia din 4 octombrie a.c. a celebrului cotidian naţional german „Frankfurter Rundschau”, este publicat articolul „Mircea Cărtărescu. Nobelpreis-Anwärter unter Plagiats-Verdacht” (Mircea Cărtărescu. Pretendent la Premiul Nobel bănuit de plagiat), în care este citat articolul nostru din Cotidianul, apărut imediat după publicarea volumului „Poezia”, la Editura Humanitas.

Articolul a apărut în pagina de „Literatură” a cotidianului german şi este semnat de jurnalistul NORBERT MAPPES-NIEDIEK, care trece în revistă toate acuzaţiile de plagiat aduse scriitorului român încă de la cartea sa de debut. Ziarul Cotidianul este citat de mai multe ori în articolul din „Frankfurter Rundschau” ca fiind „die einflussreiche Netzzeitung „Cotidianul“!

Reamintim că articolul nostru s-a intitulat „Eveniment în istoria literaturii române contemporane. Mircea Cărtărescu recunoaşte, după 35 de ani, că a plagiat în cartea lui de debut” şi a apărut în Cotidianul din 22 iunie 2015, putînd fi recitit la adresa http://www.cotidianul.ro/mircea-cartarescu-recunoaste-dupa-35-de-ani-ca-a-plagiat-in-cartea-lui-de-debut-263583/. Iată şi cover-ul paginii din „Frnakfurter Rundschau”:



Articolul lui NORBERT MAPPES-NIEDIEK este fulminant şi scoate în evidenţă la începutul său faptul că în România s-a exagerat cu prezenţa lui Cărtărescu pe aşa-zisa listă scurtă a candidaţilor la Premiul Nobel: „Schon im letzten Jahr zählte Mircea Cartarescu zu den aussichtsreichen Anwärtern auf den Literatur-Nobelpreis. Ob der Rumäne für die kommende Vergabe in der engeren Wahl ist, verrät das Nobelpreis-Komitee nicht”.

În articol se face referire şi la plagiatul Primului ministru Victor Ponta. Dar, iată textul integral al articolului, aşa cum a apărut în „Frankfurter Rundschau”:

MIRCEA CARTARESCU. Nobelpreis-Anwärter unter Plagiats-Verdacht

Von NORBERT MAPPES-NIEDIEK

Der rumänische Autor und Nobelpreis-Anwärter Mircea Cartarescu ist mit Plagiatsvorwürfen konfrontiert. Der Vorwurf gründet sich auf fünf Textstellen, alle aus Cartarescus lyrischem Frühwerk.

Schon im letzten Jahr zählte Mircea Cartarescu zu den aussichtsreichen Anwärtern auf den Literatur-Nobelpreis. Ob der Rumäne für die kommende Vergabe in der engeren Wahl ist, verrät das Nobelpreis-Komitee nicht. Zu Hause zittern nicht alle mit ihm; Cartarescu muss sich gegen die Anschuldigung wehren, er habe abgeschrieben. Der Vorwurf gründet sich auf fünf Textstellen, alle aus Cartarescus lyrischem Frühwerk, nicht aus den Romanen, die seinen Weltruhm begründet haben. Und richtig überzeugen kann keine.

Das stichhaltigste Argument der Gegner ist eine acht Zeilen lange Passage aus dem „Tristram Shandy“, dem Roman des Engländers Laurence Sterne aus der Mitte des 18. Jahrhunderts, die sich wörtlich in Cartarescus erstem Gedichtband wiederfindet. Schon bei Sterne ist die Stelle ein Zitat aus der Exkommunikationsbulle eines mittelalterlichen Bischofs, dort allerdings ein ausgewiesenes.

Die Übernahme blieb dem aufmerksamen Publikum nicht verborgen. Schon einige Wochen nach Erscheinen seiner Anthologie sah sich der damals 24-jährige Dichter zu einer „Klarstellung“ gezwungen: Es handele sich um ein Kulturzitat, das niemand besonders markieren müsse. Im Übrigen hätten namhafte Schriftsteller, namentlich T.S. Eliot, solche Übernahmen sogar zum System gemacht.

Peinlich war aber, dass Cartarescus Förderer, der Großkritiker Nicolae Manolescu, in seiner hymnischen Besprechung des Gedichtbands ausgerechnet die von Sterne entlehnte Passage als Beispiel für die Virtuosität des jungen Autors hergenommen hatte. „Heftig und trotzig“ sei die Stelle, pries ihn damals Manolescu. Wären die Zeilen wirklich ein jedermann geläufiges „Kulturzitat“ gewesen, so hätte der belesene Kritiker es als erster merken müssen.

Auch 35 Jahre später schleicht der Vorfall dem Autor noch immer nach. So nimmt jetzt die einflussreiche Netzzeitung „Cotidianul“ es als Schuldeingeständnis, dass Cartarescu das Zitat in der jüngsten Auflage des Bandes in Anführungszeichen setzt.

In Cartarescus Gedichten finden sich tatsächlich noch mehr Sätze, die man auch anderswo lesen kann – bei dem Amerikaner Gregory Corso etwa, einem Dichter der Beat-Generation. Dessen Zeile „We are the imitation of power“ hat Eingang in denselben Gedichtband gefunden, wie der Bukarester Dichter Peter Sragher herausfand – auf Englisch allerdings und damit, wenigstens nach den Gepflogenheiten der Lyrik, als Zitat hinreichend gekennzeichnet.

Auch bei zwei weiteren Fundstücken ist zweifelhaft, ob man sie für Plagiate halten muss. So fand der „Cotidianul“ eine Passage aus einem orthodoxen Grabgesang, eine aus einem Brief von Plinius dem Jüngeren, entnommen offenbar ebenfalls dem „Tristram Shandy“. Zwei lateinische Sätze sind in der lateinischen Originalsprache zitiert – die gebildeten Rumäniengeläufiger ist als etwa gebildeten Deutschen. Der eine ist von John Locke: „Nihil est in intellectu quod non antea fuerit in senso“ – Nichts ist im Verstande, das nicht zuvor schon im Sinn war. Den anderen hat Cartarescu in einem Roman des Wieners Heimito von Doderer gefunden. „Et quid susurrant vermes?“, fragt da der Erzähler, sich ereifernd über intrigante Bürokraten: „Und was flüstert das Gewürm?“

Forscher wundert sich über die Debatte

Der deutsche Doderer-Forscher Gerald Sommer wundert sich über die Debatte: Literatur habe „sich doch eigentlich schon immer auf frühere Literatur bezogen, sei es nun zitierend oder anspielend, auf ihr gründend oder auch sich explizit von ihr distanzierend“. Und selbst wenn Cartarescu seine Poesie „komplett aus Versatzstücken anderer Autoren zusammengesetzt hätte“, meint Sommer, „wäre dies „doch immer noch sein Werk“.

In Rumänien herrscht über die Regeln des Zitierens erhebliche Unsicherheit. Premierminister Victor Ponta etwa hat der Nachweis, dass er seine Doktorarbeit in weiten Teilen abgeschrieben hat, politisch kaum geschadet. Die Vorwürfe gegen Cartarescu kommen allerdings auch aus der entgegengesetzten Ecke: Während der Autor, der zu kommunistischer Zeit kaum Schikanen zu erdulden hatte, sich nachher klar auf die Seite der liberalen Opposition schlug, hielten es seine Widersacher mit den Postkommunisten um Präsident Ion Iliescu. Der Kritiker Eugen Simion etwa, zwischen 1998 und 2006 Präsident der Rumänischen Akademie, sperrte sich erfolgreich gegen die Aufnahme Cartarescus in den erlauchten Kreis.

Die Missgunst gegenüber Cartarescu ist auch die Kehrseite einer Kulturpolitik, die den heute 59-jährigen Schriftsteller zum Exportartikel gemacht hat. In Manolescus rumänischer Literaturgeschichte nimmt der vielfach Geehrte nicht weniger Platz ein als der Nationaldichter Mihai Eminescu. Seinem Werk kommt der Löwenanteil der Übersetzungsförderungen zugute. Cartarescu selbst spielt auf der Klaviatur der Kulturförderung geschickt und erfolgreich mit. Ihm zum Nobelpreis zu verhelfen, ist geradezu ein nationales Programm – zumal die Nation mit Ehrungen aus Stockholm nicht reich gesegnet ist”.

Pentru cititorii noştri mai puţin familiarizaţi cu limba germană, prezentăm şi varianta în limba engleză a articolului, aşa cum apare în versiunea engleză a ziarului „Frankfurter Rundschau”:

MIRCEA CARTARESCU. Nobel Prize contender under plagiarism suspicions

From NORBERT MAPPES-NIEDIEK

The Romanian author and Nobel Prize contender Mircea Cartarescu is confronted with allegations of plagiarism. The accusation is based on five passages, all of Cartarescu lyrical early work.

Already last year counted Mircea Cartarescu to the promising candidates for the Nobel Prize in Literature. Whether the Romanian is for the upcoming award shortlisted, the Nobel Committee does not reveal. At home, not all tremble with him; Cartarescu must defend themselves against the accusation that he had written down. The accusation is based on five passages, all of Cartarescu lyrical early work, not in the novels that have established his worldwide fame. And can convince no right.

The soundest argument of opponents is eight lines long passage from "Tristram Shandy", the novel of the Englishman Laurence Sterne from the mid-18th century that literally finds himself in Cartarescu first book of poems. Even with the star point is a quote from the excommunication of a medieval bishop, there, however, a designated.

The acquisition did not go unnoticed to the attentive audience. Just a few weeks after the publication of his anthology, the then 24-year-old poet looked to a "clarification" forced: There were a culture quote that nobody would particularly highlight. Incidentally, have well-known writers, including TS Eliot, even made such acquisitions to the system.

Was embarrassing but that Cartarescu conveyor critic Nicolae Manolescu Great, in his discussion of the poem anthemic bands just borrowed from the star passage had taken as an example for the virtuosity of the young author. "Violent and defiant" is the place, then praised him Manolescu. Had the line been a really anyone Common "Culture quote," the erudite critics should have realized it first.

Even 35 years later, the incident started after the creeps still. So now the influential online newspaper "Cotidianul" it as an admission of guilt that Cartarescu sets the quote in the latest edition of the band in quotes.

In Cartarescu poems, there are actually even more phrases that you also can read elsewhere - in which Americans about Gregory Corso, a poet of the Beat Generation. Its line "We are the imitation of power" has found its way into the same volume of poetry, such as the Bucharest poet Peter Sragher found out - in English, however, and thus, appropriately identified at least according to the conventions of poetry as a quotation.

Also in two other artefacts is doubtful that you have to keep them for plagiarism. So was the "Cotidianul" a passage from an Orthodox grave singing, one from a letter written by Pliny the Younger, apparently also taken from the "Tristram Shandy".Two Latin phrases are quoted in the original Latin language - the educatedRomania is more common than about educated Germans. One is by John Locke: "Nihil est in intellectu quod non antea fuerit in Senso" - Nothing is in the intellect that was not previously in mind. The other Cartarescu found in a novel by the Wieners Heimito von Doderer. "? Et quid susurrant Vermes" asks the narrator as to ereifernd about scheming bureaucrats: "And what whispers creeping things?"

Researcher wonders about the debate

The German Doderer researcher Gerald summer surprised at the debate: literature has "nevertheless actually always based on previous literature, whether quoting or alluding, basing on her or even explicitly distancing from her". And even if Cartarescu "would completely composed of bits and pieces of other authors" his poetry, says Sommer, "this would be" but still his work ".

In Romania there is about the rules of citation considerable uncertainty. Prime Minister Victor Ponta has about the evidence that he has written his doctoral thesis in large parts, politically hardly harmed. The allegations against Cartarescu come however also from the opposite corner: While the author, who had to endure to the communist era hardly harassment, afterwards clearly sided with the liberal opposition, considered it his adversaries with the post-communists to President Ion Iliescu. The critic Eugen Simion about, between 1998 and 2006 president of the Romanian Academy, locked himself successfully against the inclusion Cartarescu in the illustrious circle.

The resentment against Cartarescu is also the flip side of a cultural policy that has made the today 59-year-old writer to export articles. In Manolescus Romanian literary history of many Esteemed occupies not less space than the national poet Mihai Eminescu. His work is good for the lion's share of translation grants.Cartarescu itself plays on the keyboard of cultural promotion with skillfully and successfully. Him to help to the Nobel Prize, is almost a national program - especially as the nation with honors from Stockholm is not richly blessed.

Neither Emil Cioran even Mircea Eliade or Eugene Ionesco received the award. The only two writers from Romania, who brought it to the Nobel Prize, belong to national minorities; Elie Wiesel, a Jew from Sighetu Marmatiei, writes in English, Herta Müller in German. As the Banat Swabian 2009 was awarded the coveted prize, there was concern, so is Romania probably for years out of the race”.

După cum se vede, autorul articolului scoate în evidenţă plagiatul din romanul „Viaţa şi opiniunile lui Tristram Shandy Gentleman” al lui Laurence Sterne, pe care-l preia din articolul nostru, în care am subliniat că Mircea Cărtărescu nu a făcut altcvea decît să copieze cuvînt cu cuvînt un pasaj din romanul apărut la „Editura pentru literatură universală” în anul 1969, pe care doar l-a aşezat sub forma unor versuri în volumul de debut „Faruri, vitrine, fotografii”, apărut la editura „Cartea românească” în anul 1980:

De asemenea, sînt evidenţiate şi pasajele plagiate din limba latină cu grave greşeli de transcriere, cum sînt cele din volumul lui Heimito von Doderer – „Ferestre luminate”, apărut la „Editura pentru literatură universală” în anul 1969 sau Scrisoarea lui Gaio Plinio Cecilio Secondo, mai cunoscut sub numele Pliniu cel Tînăr, către Împăratul Traian, preluată din acelaşi roman al lui Laurence Sterne, „Viaţa şi opiniunile lui Tristram Shandy Gentleman”, ori din vol. John Locke„Eseu asupra intelectului omenesc”, apărut la Ed. Ştiinţifică:

Reamintim că, în ultimul deceniu, „elita intelectuală din jurul lui Traian Băsescu” l-a prezentat pe Mircea Cărtărescu ca pe un veşnic candidat la Premiul Nobel. Cărtărescu însuşi a indicat într-un CV că ar fi fost înscris pe o listă scurtă a candidaţilor cu mari şanse, invocînd, de fapt, prezenţa lui într-o ofertă a unei Case de pariuri sportive!

Surprinzător este faptul că în urmă cu mai puţin de o lună, Mircea Cărtărescu a semnat un „Apel al universitarilor” intitulat „Doctorat fără plagiat”, în care înfiera, pe bună dreptate, PLAGIATUL, numai că, iată, acum plagiatul său a trecut graniţa şi este cunoscut de întreaga lume! În trecere, subliniem prezenţa lui Gabriel Liiceanu pe această listă a semnatarilor, el fiind, la rîndul său, acuzat în urmă cu mulţi ani că a plagiat în Teza sa doctorat, motiv pentru care a şi fost dat afară din Institutul de filosofie! Acum ar mai lipsi, astfel încît circul să fie complet, ca Victor Ponta şi Gabriel Oprea, acuzaţi şi ei de plagiat, să iniţieze un Apel împotriva lui Liiceanu, Pleşu sau Cărtărescu!

Ion SpânuPublicat Miercuri, 07 octombrie 2015
21213
 | 46
 | 31
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Munster
+2
N-ati gasit si voi un traducator decent germana-engleza? Chiar trebuia sa folositi google translate, ca sa nu inteleaga nimic nici cei care stiu engleza?
Publicat Joi, 08 octombrie 2015
+Răspunde
tatiku
-3
bai, semianalfabetilor si paralabagiilor, vedeti ca articolul dupa ce semnaleaza cazul, reproduce parerile unor specialisti germani ca nu e plagiat, literatura mereu a incorporat texte, fragmente etc, pe care cunoscatorii le recunosc ca atare.
Publicat Joi, 08 octombrie 2015
+Răspunde
Elena Stoican
+2
Spune-mi cine te citeste, ca sa-ti spun cate parale faci! M-am chinuit sa termin cartea cu "femeile" si de atunci nu trec de prima pagina la nicio alta scriere cartaresciana. Cu siguranta e vina mea ca nu-i inteleg scrierile! E mult prea sus pentru o modesta cititoare ca mine! Poate ca daca scria doar din capsorul sau, lucrarile aveau mai multi cititori! De vina sunt cei de la care a copiat! N-a fost nimic de capul lor si uite in ce belea l-au bagat pe fantele de Bucuresti!
Publicat Joi, 08 octombrie 2015
+Răspunde
Nelu
+2
Domnule Spanu, ati pomenit de apelul universitarilor, doctorat fara plagiat, semnat printre altii si de cartarescu. Va rog sa vedeti din nou revista 22 online unde este publicat acest apel (10 septembrie). Va rog sa cititi cu foarte mare atentie niste nume care semneaza acest apel la paginile 11 si 12, semnaturi din 13 septembrie. Izaura Mondial a scris: ruda presedinte doctorate fara plagiat. Codrut Marta a scris: specialist recuperari plagiat fara doctorat. ***** ******* a scris: mama si parlmanetar doctroat fra plgiat. ACEASTA NU ESTE O GLUMA, va rog sa verificati ! Am inlocuit al treilea nume cu stelute, e vorba de gogoshika lu' tata, cea care are cunostinte foarte solide de limba romana (mai ales de gramatica), si de asemenea o dictie perfecta.
Publicat Joi, 08 octombrie 2015
+Răspunde
Leone
+4
Pacat ca se vorbeste atata de Cartarescu, iar scriitori de certa valoare sunt pusi la index. De ce nu poate fi Augustin Buzura un candidat roman la Nobel?
Publicat Joi, 08 octombrie 2015
+Răspunde
Tom
+6
Se pare că nu există nici o diferență între Bercea Mondialu și acest tovaraș care a avut carnet roșu PCR cu numele Cărtarescu Amandoi niște plagiatori unul se ocupa cu materiale neferoase și camătă.... "vai de steaua lu matale" tovarașe Cărtărescu.
Publicat Miercuri, 07 octombrie 2015
+Răspunde
Monica @ Tom
+9
Când romanii au spus la ei acasa ca grupul Humanitas este o banda de smecheri si cleptomatici din bani publici, nu s-a bagat prea mult in seama. Sa speram ca daca "stirea" vine din afara, va fi o stire. Asteptam lamurirea felului in care s-a privatizat Editura Politica in avantajul unor "baieti destepti" din cultura.
Publicat Miercuri, 07 octombrie 2015
+Răspunde
lunetistu
+10
D-le Spinu , sa va` fie rusine ` , loviti in insa-si inima culturii romane atacind pe insa-si luceafarul sau , far luminos ( mai ceva ca cel din Alexandria ca doar a fost construit cu truda si multi bani de catre celebra tripleta a noii culturi , P.L.P.) , deschizator de drumuri si noi orizonturi avind pe fundal steagul instelat ( la fel ca in trecut , secerea si ciocanul ) , cu Nobelul arvunit de ani buni ! Ati produs o impietate , chiar blasfemie ( pentru cei care l-au bagat pe EMINESCU _protocomunist dovedit cu Imparat si proletar , ne mai vorbind de sovinismul din DOINA sa - ) in debara si dorindu-ne binele , aproape ca ne soma sa-l dam cit mai repede la gunoi pentru a ramine locul liber .
Publicat Miercuri, 07 octombrie 2015
+Răspunde
Nume liviu @ lunetistu
+5
insasi,bre!
Publicat Miercuri, 07 octombrie 2015
+Răspunde
Mischa
+17
Anumite cercuri securiste s-au straduit sa ajunga si in Romania un premiu Nobel pentru pace. Au dat spaga egiptenilor 200 de milioane de dolari. N-a mers! Acum, au fabricat un scriitoras, pentru care s-au cheltuit o groaza de bani si pe care nu-l citesc decat snobii. O sa vada el premiul Nobel pentru literatura cand si-o vedea lupul ceafa!
Publicat Miercuri, 07 octombrie 2015
+Răspunde
IQ100
+7
iubim tradarea dar uram pe tradatori...si ne des-coit-orisim de ei...
Publicat Miercuri, 07 octombrie 2015
+Răspunde
bucur a
+15
ne mirăm că suntem unde suntem,o țară de plagiatori și imtatori ajunși la putere,aducând țara la limita normalului șia moralului!
Publicat Miercuri, 07 octombrie 2015
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Brexit
33 articole/ Actualizat acum 8 minute
Simona Popescu

M-am săturat până peste cap de politicienii, jurnaliştii şi liderii societăţii civile care ne toacă zilnic cum că au găsit sursa răului din această ţară identificând-o cu pensionarii şi ţăranii, în general cu cetăţenii defavorizaţi.

Simona PopescuPublicat acum 17 ore şi 21 minute

"