’’A trăi în România este ca și cum ai înota într-un bazin cu acid sulfuric și uneori îmi place să ies din apă’’, a spus cu umor marele scriitor român Mircea Cărtărescu, care a vizitat Spania cu prilejul recentei publicări a volumului său ’’Nostalgia’’, una dintre cele mai imprtante lucrări ale sale, transmite agenția EFE, preluată de Milenio.com.
Nominalizat pentru Nobel ani de zile, Cărtărescu este considerat unul dintre cei mai buni scrritori europeni în țări ca Germania, Suedia și Franta, scrie Milenio.
Cărtărescu spune că ’’a dat-o în schizofrenie’’ din cauza a tot ceea ce a citit în anii de liceu și facultate. El ’’a fost foarte norocos’’ pentru că a fost student în singurul deceniu liberal din România lui Ceaușescu, ’’în care s-au tradus numeroase opere ale literaturii calsice și contemporane și în care învățământul a fost foarte bun.’’
’’Nu era televiziune și nimic care să ofere calitate vieții. Toți citeau foarte mult, inclusiv oamenii simpli, care au plâns și au râs cu Ana Karenina și Don Quijote, în timp ce acum nimeni nu mai citește. Un paradox, o ciudățenie a istoriei’’, a spus Cărtărescu, ajutat de traducatorul cărților sale, Marian Ochoa, scrie Milenio.
De când s-a nascut ’’a pus ochii pe cărți, așa cum copiii de astăzi deschid ochii în fața computerului.’’ Tatăl său avea o mică bibliotecă de 30 de volume, care au devenit pentru el la fel de importante ca ’’păpușile pentru fetițe’’. Si le amintește ’’pe fiecare după text, după miros și după textură.’’
Autorul volumului ’’Orbitor’’ predă la Universitatea din București și monitorizează impactul revoluției digitale asupra studenților săi, care ’’nu mai au o relație amniotică cu cartea.’’ Exact opusul a ceea ce a trăit el însuși.
’’Ne apropiem din nou de un nou Ev Mediu, de data aceasta mediatic, unde cultura se va produce din nou în mănăstiri, în termeni metaforici vorbind. Textul scris se va păstra în nișe izolate, dar nu va dispărea’’, a prezis Cărtărescu, un scriitor care se consideră ’’foarte norocos’’ pentru că opera sa este atât de cunoscută în străinătate.
’’Sunt cel puțin 20 de scriitori în România la fel de buni sau mai buni decât mine, dar care nu au fost atat de norocoși’’, spune romancierul, care se consideră înainte de toate poet, chiar și în proză.
Despre perioada Ceaușescu, Cărtărescu spune că a fost una în care ’’nu exista nicio lucrare care să nu fie cenzurată.’’
’’De fapt, când Umberto Eco a fost în Romania, în 1986 sau 1987, el a vrut să știe de ce romanul său Numele trandafirului a fost cenzurat, fiind doar un thriller cu călugări.’’ Când scriitorul italian a văzut ce pagini au fost cenzurate, și-a dat seama că cenzura a ales pagini la întâmplare. Pur și simplu ’’si-au făcut treaba’’, spune Cărtărescu.
’’Noi autorii acceptam să fim cenzurați, pentru că era singurul mod în care puteam ajunge la public. Era un dezastru natural. Înainte să murim, preferam să supraviețuim, deși era foarte dureros pentru noi’’, a spus scriitorul român, incheie Milenio.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.