Artiștii din România nu își prea cunosc drepturile. Nu există un sistem de informare care să îi sprijine, astfel încât aceștia să știe cel mai bine ce remunerații ar trebui să primească ca urmare a aplicării corecte a legii drepturilor de autor. Aceastea au fost ideile de bază lansate la dezbaterea din Parlamentul European de la Bruxelles, organizată de eurodeputatul PDL Petru Luhan. Artiștii români prezenți au făcut apel la Parlamentul European să le fie respectate drepturile la fel ca și cele ale colegi lor de breaslă din UE. Europarlamentari străini prezenți la dezbatere au fost șocați când au aflat despre umilințele prin care trec artiștii din România, unii dintre ei fiind uneori obligați să creze valori artistice pe sume sub demnitatea umană. La capitolul protejarea și stimularea prpriilor ei artiști și oameni de cultură, România se află undeva în spatele unor state din lumea a treia.
La eveniment au participat pe lângă europarlamentari români și străini, pe lângă reprezentanți ai unor fundații sau asociații culturale, o pleiadă de artişti români din toate genurile: Alexandru Arşinel, Stela Popescu, Sofia Vicoveanca, Gheorghe Turda, Toni Grecu, dar şi Laurenţiu Duţă, CRBL şi Andreea Bănică. În cadrul dezbaterii din forul legislativ european, s-a vorbit despre provocările pe care le prezintă securitatea socială a artiştilor şi managementul drepturilor de autor.
Au fost două paneluri de discuții: unul privind drepturile de autor și unul referitor la pensiile pentru actorii liber-profesioniști care au activat o viață în domeniul și care, actualmente, nu sunt asigurați în nici un fel. A fost analizat și un caz special: cel al artiștilor români care până în 1989 au cotizat la tot felul de asociații aflate sun tutela statului român din acea vreme (cum era și Asociația Oamenilor de Teatru și Film). După revoluție, aceste asociații au dispărut cu tot cu banii adunați din contribuțiile artiștilor. Aceștia s-au văzut aduși în situația dramatică de a fi lipsiți de orice sprijin material. După o viață de muncă în domeniul artei, în urma unor transformări sociale și politice, care au dus la o schimbare de regim, cum a fost cea din 1989, artiștii au devenit niște victime absolute ale istoriei și ale indiferenței publice.
Organizatorii dezbaterii doresc o implicare a Parlamentului European pentru a fi generată o legislație adecvată și în România, astfel încât artiștii români să beneficieze de aceleași drepturi și de același tratament ca și colegii lor de breaslă din Uniunea Europeană. În acest sens, printre propunerile organiatorilor se numără și crearea unui număr unic de asigurare socială valabil pe viată pentru artiști. Acest număr uni ar trebui să conțină informații legate de contractele avute de artiști și de afilierea lor la sistemul național de asigurări sociale. Un astfel de sistem unic ar facilita transferul drepturilor de securitate socială dobândite în diferite state membre de-a lungul vieții. Crearea unui card european pentru asigurarea de sănătate pentru artiști. De asemenea, s-a mai propus crearea unui fond de mobilitate pentru artiști care să faciliteze promovarea valorilor culturale la nivel național și european și alocare de fonduri europene pentru toate categoriile de artiști. La finalul dezbaterii am reușit să consemnăm câteva opinii.
Stela Popescu: „Arta ar trebui să fie adusă la același rang cu sănătatea și educația”
„Dacă tot avem tot felul de monitorizări de la Uniunea Europeană, pe anti-corupție, pe justiție, și dacă tot ni se cer atâtea lucruri, atunci hai să ne ajute și în celelalte domenii, cum sunt cele ale artei și culturii, ca să ajungem și noi la nivelul lor.
Se tot vorbește despre organizațiile aceastea care colectează drepturile de autor. Să pornim de la ideea că acestea vor să fie cinstite, că vor într-adevăr să ne dea banii, dar de unde să îi dea, pentru că banii nu vin de la cei care folosesc munca noastră. Televiziunile nu dau bani, radioul nu dă decât atunci când vrea… Și atunci, dacă banii aceia nu se adună, de unde să primească artiștii plata pentru munca lor? Așa că trebuie să existe o lege clară și o obligativitate clară a celor care folosesc munca noastră. Mai ales că, știe toată lumea, creativitatea nu se plătește cât ar trebui. Dar măcar atât cât artistul să poată duce o viață decentă, și de a avea posibilitatea de a se gândi la creație, și nu la foame și la grija zilei de mâine, măcar atât ar trebui să im ajutați ca să avem puterea de a merge mai departe.
Prin creativitate ne țin minte oamenii și Europa. Nu știu câți rulmenți perfecți or fi făcut fabricile de la noi, cât de mari și de buni au fost, dar știu precis că sunt mari artiști români care au făcut fericiți oameni de pe tot globul. România a dat capacități extraordinare: artiști, filosofi. De ce aceștia să nu fie ajutați cât sunt în viață să trăiască la nivelul pe care îl merită un creator?
Avem speranța că venind un ajutor și de la Uniunea Europeană, în sensul unui imbold ca să fie respectate și la noi legile privind creația artistică, s-ar putea să ne fie mai bine, și oamenii să fie mai bucuroși. În esență, arta este ca un medicament. Arta ar trebui să fie adusă la același rang cu sănătatea și educația. Pentru că arta educă și vindecă în același timp. Dacă mass mdia de azi mai uită acest lucru, ar trebui să i se atragă atenția”.
Toni Grecu: „Dorinţa noastră este ca artistul român să aibă drepturi egale cu artiştii din celelalte state UE”
„Iniţiativa de a aduna nişte artişti şi de a-i aduce aici în Parlamentul European, ca să vorbească în faţa unor persoane care au grijă de gestionarea problemelor artiştilor din Uniunea Europeană, nu face decât să ne dea speranţă. Dorinţa noastră este ca artistul român să aibă drepturi egale cu artiştii din celelalte state UE. Există o legislaţie la nivel european care să ne pună pe aceeaşi linie pe toţi. Măcar sub aspectul impozitelor, dacă nu al veniturilor, pentru că nu putem avea pretenţii să câştigăm peste noapte cât câştigă artiştii din Franţa, Germania sau Marea Britanie. Măcar să ne asemănăm sub aspectul impozitelor exprimate în procente.
Eu am susţinut aici cauza artiştilor tineri free lance. Aceştia au devenit ai nimănui. Au prea puţine posibilităţi să se exprime. Lipsesc fondurile care să le primită să facă proiecte. Uniunea Europeană vrea să dezvolte acest program „Erasmus pentru toți” la care artiștii tineri să aibă acces. Dorința mea ar fi să existe un organism abilitat, o agenție, care să îi ajute pe acești oameni să poată accesa mai repede și mai ușor fondurile europene. Noi tot vorbim despre aceste fonduri europene, dar până ajungi să le iei, vorba doamnei Stela Popescu, te mănâncă sfinții”.
Sofia Vicoveanca: „Artişti care au bucurat inimile românilor și ale celor de peste hotare au rămas acum ai nimănui”
„Până la revoluţie foarte mulţi artişti liberi profesionişti au cotizat la ATM, Asociaţia oamenilor de teatru şi muzică. Aceşti artişti liberi profesionişti erau obligaţi o dată la cinci ani să susţină un examen profesional, în care erau verificaţi de o comisie de specialişti. Această cotizaţie însemna că atunci când artistul atingea vârsta de pensionare să primească o pensie. S-a cotizat ani şi ani la rând. A venit Revoluţia şi s-a rupt firul. Nu mai sunt acte, banii care s-au strâns nu se mai găsesc. Iată, aceşti artişti de mare valoare care au bucurat inimile românilor şi nu numai au rămas ai nimănui. Doar publicul îi iubeşte cu recunoştinţă”.
Alexandru Arşinel: „Artistul român nu mai trebuie considerat un «prestator de servicii», ci trebuie să aibă un statut de nivel european”
„Trebuie să să fie creat la nivel european un cadru normativ care să asigure securitatea şi protecţia socială a creatorilor şi artiştilor interpreţi. Cred că trebuie să reflectăm, având sunt convins susţinerea Consiliului şi a Comisiei Europene, la găsirea unor soluţii pentru un sistem de garantare a drepturilor morale şi patrimoniale ale creatorilor şi artiştilor interpreţi, a pensiilor. Dorim soluţii prin care şi artiştii, şi profesionişti din cultură, să-şi poată schimba temporar cu uşurinţă şi fără obstacole financiare locul în care se exprimă, fie în cadrul unor instituţii de spectacole şi concerte, fie ca artişti liberi profesionişti. Sunt încurajat în speranţele mele de această dezbatere şi îmi place să cred că pas cu pas vom reuşi împreună să construim acel cadru normativ şi instituţional care să garanteze cetăţenilor UE, creatori şi artişti interpreţi, condiţiile de angajare, remunerare, securitate şi protecţie socială de care au nevoie şi pe care le merită”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.