Consiliul Fiscal critică modul în care Guvernul a întocmit rectificarea bugetară şi atrage atenţia că ţintele fixate de Cabinetul Ponta sunt nerealiste. Cele mai mari probleme sunt „eşecul major în absorbţia fondurilor europene” şi „reducerea cheltuielilor pentru investiţii”.
Consiliul Fiscal a dat marţi publicităţii o analiză cu privire la situaţia economică şi bugetară pe primele şase luni, iar concluziile la care au ajuns cei cinci reprezentanţi ai acestui for nu sunt deloc încurajatoare. În primul rând, cei cinci atrag atenţia că în primul semestru s-a înregistrat o „sub-performanţă semnificativă pe partea de venituri bugetare”, cu un minus de peste 6,5 miliarde de lei faţă de cât estima Guvernul la începutul anului. Iar şansele ca diferenţele să fie recuperate în partea a doua a anului sunt nerealiste.
Cele mai mari minusuri faţă de estimările iniţiale au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (-3,35 miliarde lei), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) şi veniturilor nefiscale (-467 milioane lei).
De altfel, Consiliul atrage atenţia că „sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au avut o evoluţie mult sub aşteptări, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectând un eşec major în absorbţia fondurilor europene”.
Un alt reproş adus Guvernului este acela că a tăiat din banii pentru investiţii. „Cheltuielile pentru investiţii, care includ proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, cheltuieli de capital şi alte transferuri de natura investiţiilor, au consemnat o scădere de -11,1% (în SI 2013, n.r.) faţă de semestrul I 2012. „În termeni reali, cheltuielile de investiţii publice în standarde ESA95 au scăzut cu 29,9% în trimestrul IV 2012, respectiv cu 32,8% în trimestrul I 2013 faţă de aceleaşi perioade ale anilor anteriori, având astfel ocontribuţie puternic negativă la creşterea economică”, adaugă reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Guvernul nu ar trebui să se bazeze pe veniturile din agricultură
Executivul mizează pe venituri suplimentare la buget din agricultură şi creşterea cererii interne. Consiliul atrage însă atenţia că „un avans suplimentar al PIB având drept sursă producția agricolă este puțin probabil să se regăsească într-o creștere direct proporțională a veniturilor bugetare având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii”. În acelaşi timp, „cererea internă (consum şi investiţii) a avut o evoluţie foarte slabă în prima parte a anului 2013, prognozele actualizate ale analiştilor arătând că evoluţia acesteia ar putea fi mult sub aşteptările iniţiale în 2013, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare”.
„În concluzie, deși avansul economic a fost revizuit ascendent de la 1,6% la 2%, structura acestuia nu este de tipul tax rich (respectiv favorabilă creșterii încasărilor bugetare), iar veniturile colectate vor fi cel mai probabil mai reduse decât nivelul estimat inițial”.
Cine face parte din Consiliul Fiscal
Cei cinci membri ai Consiliului sunt: Ionuţ Dumitru – economist-şef la Raiffeisen Bank; Răzvan Victor Stanca – economist principal în cadrul Direcţiei de Studii Economice a BNR; Tatiana Mosteanu – decanul Facultăţii de Finanţe –Bănci, ASE; Lucian Liviu Albu – directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române; Silviu Marius Seitan – Institutul Bancar Român.
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, BNR, ASE, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.