Edificiul “La Cité Radieuse” din Marsilia este o unitate de locuit, realizată de Le Corbusier între 1945 şi 1952, un ”sat vertical”, numit de locuitorii oraşului “Casa Nebunului”, pentru ineditul ei. Le Corbusier, arhitect cu o influenţă considerabilă, teoretician al “Spiritului nou”, propagator al “Mişcării Moderne”, a construit cinci asemenea “unităţi de locuit”, celelalte aflându-se la Rezé (1955), Briey (1961), Firminy (1967), în Franţa, şi la Berlin (1957).
La terminarea celui de la Doilea Război Mondial, Franţa se confrunta cu lipsa de locuinţe. Le Corbusier a primit din partea Statului comanda acestei construcţii din Marsilia, cerându-i-se să “arate o nouă artă de a construi care să transforme modul de locuire”. Ministerul Reconstrucţiei a afirmat atunci că Le Corbusier “a adus o soluţie nouă problemei locuinţelor şi a transformat spaţiul de locuit într-un adevărat serviciu public” la Marsilia.
Lucrările de construcţie au durat 7 ani, iar rezultatul a fost criticat atât de politicieni, ca primarul Marsiliei, care se opunea guvernului lui Charles de Gaulle, cât şi de arhitecţi. “Cubul de beton” stârneşte şi astăzi rezerve.
La Cite Radieuse, opera lui Le Corbusier
Construit pe piloni cu aspect brutalist, edificiul numără 337 de apartamente duplex, separate între ele prin “străzi interioare”. Pe lângă apartamente, clădirea cuprindea şi birouri, servicii comerciale, cum ar fi o patiserie, un hotel, un restaurant, o librărie specializată… Pe acoperişul terasă, deschis accesului public, arhitectul a amenajat o grădiniţă, un gimnaziu, o pistă de aletism, o mică piscină pentru copii şi un auditorium în aer liber. Terasa, plină de coşurile de beton aemănătoare celor ale unui pachebot, era deci destinată să fie un loc pentru activităţile în aer liber, de la sport la plajă. Le Corbusier a adus în opera sa spiritul Greciei antice, construind un gimnaziu, splendidă boltă care a găzduit mult timp momentele de relaxare ale rezidenţilor.
Pentru realizarea acestei construcţii lungi de 137 de metri, late de 24 de metri şi înalte de 56 de metri, Le Corbusier a creat “Atelierul Constructorilor”, care regrupa arhitecţi şi ingineri, condus de inginerul de origine rusă Vladimir Bodiansky. Au colaborat şi arhitecţii André Wogenscky, Georges Candilis şi Jacques Masson.
Alee înconjurând terasa edificiului
Proporţiile acestei “Cité Radieuse” au fost calculate cu “Modulor”, un sistem inventat de arhitect, care măsoară raporturile între locuitori şi spaţiul de locuit, bazat pe numărul de aur.
Pachebot de beton ancorat în sol, cu acoperişul său care oferă o panoramă de 360 de grade asupra ţinutului, “Cité Radieuse” a fost clasată “Monument istoric” în 1995.
Deşi fusese construită ca un complex de locuinţe sociale, apartamentele au fost puse în vânzare imediat după încheierea lucrărilor. Astăzi, să locuieşti în “Casa nebunului” este un snobism foarte costisitor. În plus, numeroasele servicii sociale au dispărut, rămânând numai două buticuri în galeria comercială şi sala de sport de pe acoperişul-terasă, care a fost privatizată.
Lansarea Centrului de Artă “MaMo”
Le Corbusier de Xavier Veihan în faţa MaMo pe acoperişul de la Cite Radieuse
Acoperişul ajunsese aproape în ruină. Un mare admirator al arhitecturii lui Le Corbusier, designerul marsilliez Ora Ito, a cumpărat acoperişul-terasă cu scopul de a-l readuce la viaţă transformându-l în centru de expoziţii. Proiectul, intitulat “MaMo”, de la “Marseille Modulor”, dar şi ca o aluzie la “MoMa” din New York, viza restaurarea vechiului gimnaziu, destinându-l expoziţiilor de artă contemporană şi de design.
Ora Ito a ezitat iniţial să modifice destinaţia locului, din respect pentru Le Corbusier, dar “societatea s-a schimbat”, a afirmat el, citat de jurnalistul Luc Leroux. Înainte însă de a putea schimba ceva, el a trebuit să obţină aprobarea asociaţiei de proprietari, dar şi a arhitecţilor de la “Monumentele Istorice”, clădirea fiind clasificată.
La câţiva ani după realizarea clădirii, peste solar a fost adăugat, probabil de către unul dintre proprietarii gimnaziului, un acoperiş de sticlă în două ape. Designerul nu-l putea înlătura fără aprobare. În rest el a respectat opera lui Le Corbusier. “Nu există nimic de Ora Ito în acest proiect. La capătul unui culoar roşu, vechiul gimnaziu boltit păstrează pe pereţi panourile izolatoare din fibre de lemn şi ciment «Heraclit», pictate în alb. O răşină gri deschis acoperă podeaua. Nu s-a adăugat nimic paletei exterioare, constând în albul cimenului lui Le Corbusier şi albastrul cerului de la Marsilia”.
Xavier-Veilhan, Mobile şi Le Corbusier
Spaţiul găzduieşte şi un butic, o cafenea, o librărie, ţinută de Katia Imbernon, specialistă în cărţile de arhitectură ale lui Le Corbusier, şi un apartament de reşedinţă pentru artistul invitat.
Au fost investite patru milioane de euro pentru a salva aceasă terasă, sumă acoperită de asociaţia proprietarilor.
În 12 iunie, acoperişul-terasă şi-a început a doua viaţă, odată cu inaugurarea Centrului de Artă “MaMo”, programată în cadrul programului “Marsilia-Provence 2013, capitală a culturii”.
Le Corbusier, Jeanneret şi Buckminster Fuller
Aici îşi vor găsi locul sculpturi, picturi, video-uri şi performance-uri, chiar pe locul în care Le Corbusier gândise un atelier de pictură pentru copii. Artiştii vor trebui să dialogheze cu arhitectura, cu codurile cromatice, să omagieze situl prin forţa inspiraţiei lor.
Primul expozant invitat este Xavier Veilhan, a cărui expoziţie “Architectones”, deschisă până în 30 sepembrie, face parte dintr-o serie de intervenţii ale artistului în spaţii majore ale arhitecturii moderniste. După trei etape la Los Angeles, în edificii semnate de Richard Neutra, Pierre Koenig şi John Lautner, este a patra expoziţie a seriei ce va continua din toamnă la biserica Sainte-Bernadette du Banlay din Nevers, construită după planurile arhitecţilor Claude Parent şi Paul Virilio.
Xavier Veilhan aduce un omagiu lui Le Corbusier mai ales printr-un voluminos mobil suspendat de bolta gimnaziului, a cărui contrapondere este o statuie a celebrului arhitect.
Crochiu pentru Le Monument de Xavier Veilhan
Artistului i s-a cerut să expună numai opere create special pentru acest spaţiu, având drept puncte de reper marea la orizont, cerul ca fundal şi Marsilia. Pe terasă, el expune între altele “Raze”, un fascicul de linii definind un plan virtual între verticalele şi orizontalele acoperişului, piese stabile, cum ar fi arbori plantaţi în jardiniere…
Sunt dispuse 10 sculpturi şi instalaţii, între care se remarcă un mic bronz reprezentându-l pe Le Corbusier la bordul bărcii cu pedale concepute de el pentru Jeanneret, pe punctul de a se întâlni cu Buckminster Fuller într-un catamaran inventat de el.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.