Aiureala din dosarul Moravița

Zeci de vameși și polițiști de la Moravița au fost trimiși în judecată, în urmă cu 6 ani, pentru contrabandă cu țigări.

Mii de euro mită, milioane prejudiciu. Sechestru pe case, terenuri, mașini, conturi bancare. Așa au stabilit atunci procurorii DNA. Un raport de audit a scos la iveală excesul de zel care a aproximat sumele, a stabilit răspunderea solidară și i-a pus pe inculpați la grămadă. Rezultatul a dus la milioane plătite degeaba și la procese de recuperare a banilor, care abia încep.

Peste o sută de lucrători vamali și polițiști de frontieră au fost trimiși în judecată în 2011, sub acuzațiile de corupție și contrabandă cu țigări pentru obținerea de beneficii materiale importante. Întrucât numărul lor a fost mare, iar cazul nu putea fi instrumentat de un singur judecător, ei au fost împărțiți în două loturi. Toți au fost colegi, acuzațiile au fost pentru toți aceleași fapte, iar motivul pentru această departajare a fost numărul mare al persoanelor implicate. Procesele au durat vreo 4 ani, între timp câțiva au murit, mulți au primit pedepse cu închisoarea, de care au scăpat, până la urmă, cu suspendare.

Stabilirea prejudiciului a fost făcută în rechizitoriile DNA cu aproximație, răspunderea s-a stabilit solidar, nimeni n-a urmărit numărul banilor intrați în conturile ANAF. Nici acuzații n-au știut cât au de plătit, li s-au luat banii aleatoriu și nici ANAF însăși n-a avut o evidență a sumelor primite și date către Comisia Europeană pentru plata taxelor vamale.
Un raport de audit a scos la iveală bani în plus în conturile Agenției Naționale de Administrare Fiscală și neglijența instanțelor de judecată.
Acuzații spun că nu li s-a acordat prezumția de nevinovăție, li s-au respins contestațiile, nu le-au fost acceptate expertize, nu li s-a aprobat disjungerea cauzelor și judecarea separată a procesului civil. Sentințele penale au stabilit generic un prejudiciu existent și inculpați solidari.

DNA a stabilit un prejudiciu generic

Mai mulți ofițeri și agenți ai Poliției de Frontieră, lucrători vamali de la punctele de trecere a frontierei de la Moravița, Foeni și Deta, împreună cu alte persoane implicate în traficul cu țigări, erau arestaţi și trimişi în judecată de DNA Timiș în 2011. Motivul l-a constituit remiterea unor sume de bani pentru înlesnirea traficului ilegal cu țigări din Serbia, la trecerea frontierei de stat. S-a estimat că valoarea lor în vamă s-a ridicat la circa 3,3 milioane euro, iar suma totală primită cu titlu de mită a fost de aproximativ 82.200 euro.
Polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali au primit sume de bani cu titlu de mită, cu frecvență aproape zilnică, motiv pentru care și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la constatarea și sancționarea contravențiilor, confiscarea mărfurilor introduse ilegal în țară și constatarea infracțiunilor, după cum au constatat procurorii DNA. În schimbul banilor, vameșii și polițiștii de frontieră nu efectuau controalele necesare la trecerea frontierei. Ei permiteau intrarea în țară a țigărilor după ce se asigurau că riscul de a fi surprinși de acțiunile de control este minim. În grup, rolurile erau foarte bine delimitate, unii dintre funcționari trebuiau să țină legătura cu mituitorii, alții supravegheau zona și altcineva se ocupa de camerele de luat vederi de la punctele de control, pentru a nu fi înregistrate imagini, sau erau responsabili cu încasarea mitei.

Înțelegerea dintre traficanți și funcționarii vamali era ca ultimii să primească câte 50 euro pentru fiecare bax de țigări. Uneori, suma era calculată în funcție de numărul de baxuri de țigări declarate de către traficanți. Alteori, cantitatea era estimată de polițiști și vameși în funcție de mărimea autoturismului în care se afla marfa ilegală. În timp ce vameșul controla mașina şi camera de luat vederi îl înregistra, traficantul punea banii pentru funcționari în toneta vameșilor de pe sensul intrării în țară. La sfârșitul programului de lucru, banii erau apoi împărțiți în mod egal între șeful de tură al vameșilor și șeful de grupă al polițiștilor. Pentru a evita neîncrederile referitoare la împărțirea corectă a banilor, fiecare echipă, cea a polițiștilor și cea a vameșilor, ținea separat evidența baxurilor de țigări traficate. Ei încasau între 100 și 900 de euro pentru fiecare tură.

Sechestru pe bunuri, fără să se știe exact valoarea daunelor

Pentru recuperarea prejudiciului rezultat din acțiunile de contrabandă și pentru confiscarea banilor primiți ca mită, procurorii DNA au cerut în rechizitoriul înaintat instanței instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ale persoanelor inculpate, respectiv 48 de apartamente și case, 9 terenuri, 16 autoturisme și mai multe conturi bancare.

La instrumentarea cazului procurorii DNA au colaborat cu ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție din MAI, Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Jandarmeriei Române.

Între februarie și aprilie 2011, Curtea de Apel Timișoara și Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus arestarea preventivă a mai multor zeci de persoane.

După șase ani s-a trezit și ANAF

Agenția Națională de Administrare Fiscală Timiș, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, a înregistrat la data de 26.06.2017, la Curtea de Apel Timișoara, Cererea de îndreptare a erorii materiale din Sentința penală nr. 35/PI/29.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 820/59/2011*/a1.

După 3 ani de proces, instanța Curții de Apel Timișoara dispunea în 2014 obligarea solidară a inculpaților la plata prejudiciului cauzat prin infracțiunile de care au fost acuzați, fără a preciza însă nominal partea care îi revine fiecăruia spre plată.

La actuala cerere este anexată situația solidarităților pe acte materiale și inculpați, recunoscute de către instanța care a judecat cazul, nefiind însă individualizate sumele pe persoanele acuzate.

ANAF Timiş își motivează acțiunea prin faptul că s-a disjuns judecarea cauzei din respectivul dosar, în care alte 10 persoane, vameși și polițiști de frontieră, au fost condamnate, prin Sentința penală nr. 258/PI/24.10.2012, la plata prejudiciului pentru care sunt obligați și inculpații din acest dosar, toți fiind coautori la aceleași infracțiuni. Îndreptarea erorii materiale este necesară și pentru că într-un alt dosar, cu nr. 609/59/2011*/a1, au fost judecate alte 41 de persoane, tot vameși și polițiști de frontieră, pentru aceleași fapte. Acestea au fost obligate la plata prejudiciului pentru care sunt acuzați și inculpații din dosarul deschis de ANAF Timiş.

Întrucât prin hotărâre nu s-a precizat care inculpați răspund solidar, s-a ajuns în situația inedită ca suma totală să fie plătită de fiecare inculpat în parte. „Această cerere este promovată motivat de faptul că prejudiciul a fost majorat prin nereținerea solidarității și s-a virat la bugetul UE în plus față de prejudiciul real suma de 2.847.294 lei“, se arată în sesizare.

Raportul de audit a făcut lumină

Redeschiderea dosarului „Moravița“ de către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a fost determinată de Raportul de audit public intern nr. A-DCA din 24.04.2017, prin care specialiștii au constatat că Serviciul Juridic nu a întreprins acțiunile necesare pentru îndreptarea „erorii referitoare la nereținerea de către instanță a solidarităților persoanelor obligate la plată prin SP nr. 35/29.01.2014. Astfel, cum rezultă din analizele întocmite de DRAOV Timișoara, pe baza cărora s-a formulat cererea de constituire parte civilă, au determinat plata efectivă în plus, din bugetul de stat către Comisia Europeană a taxelor vamale (RPT) a sumei nete de 2.847.294,00 lei.“

Auditorii, prin raportul amintit, au solicitat conducerii DGRFP Timișoara să întreprindă măsurile legale necesare pentru îndreptarea erorii materiale din Sentința Penală nr. 35/29.01.2014 a Curții de Apel Timișoara, „care nu a reținut răspunderea solidară a persoanelor astfel cum aceasta rezultă din anexele întocmite de DRAOV Timișoara, pe baza cărora s-a formulat cererea de constituire parte civilă“.
Raportul de audit a mai cerut și recuperarea de la Comisia Europeană a taxelor plătite în plus din bugetul statului.

În sesizare, ANAF Timiş cere instanței Curții de Apel Timișoara să stabilească „prejudiciul reținut de instanța de judecată conform solidarităților stabilite în cursul urmăririi penale și a judecării cauzei, așa cum au fost comunicate de către autoritatea vamală la dosarul cauzei“.

Alte aberații ale Administrațiilor Fiscale

Cazul prezentat mai sus este doar o mică parte din elucubrațiile gândite doar în funcție de ecuația fiscală. Disperarea autorităților de a aduce bani la buget lasă loc și la alte abuzuri. Spre exemplu, un bucureștean și-a radiat mașina în anul 1980. Între timp, acesta s-a mutat de la București într-o localitate din județul Giurgiu. Pe drum însă, cei care s-au ocupat de transportul calabalâcului i-au subtilizat o cutie în care se aflau câteva ceasuri și obiecte de podoabă, dar și ceva acte. Printre acestea se aflau și documentele de radiere ale mașinii. După 36 de ani, Administrația Finanțelor Publice Sector 2 i-a pus poprire pe pensie, fiindcă nu și-a achitat impozitul aferent mașinii. Siderat, acesta a transmis că mașina a fost radiată încă din anii 1980. Culmea, cei la Administrația Financiară nu mai aveau niciun document din care să reiasă acest lucru și nici „datornicul“ nu putea proba. Singurii care au reușit să prezinte un document au fost cei de la Brigada de Poliție Rutieră, care au transmis că mașina a fost radiată. Cei de la Taxe și Impozite au spus că asta nu înseamnă că mașina nu mai era în proprietate. Or, chiar și pe vremea comunismului nu puteai radia o mașină de la poliție decât dacă aveai viza fiscală. De aici se deduce că mașina odată radiată de poliție era și radiată fiscal.

O altă speță este legată de o femeie care în anul 2011 s-a întors mai devreme la muncă după concediul de creștere a copilului, după un an și zece luni. Cei de la aceeași Administrație a Finanțelor Publice Sector 2 i-au poprit acum conturile fiindcă femeia ar fi încasat în plus o lună de indemnizație. Acum, ea se luptă în instanță să dovedească faptul că solicitarea celor de la Finanțe s-a prescris. Conform Codului de procedură fiscală în vigoare de la 1 ianuarie 2016, la articolul 215, alin.1, se spune: „Dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept“.

Sistemul informatic al ANAF dovedește un perpetuum al aberațiilor. În 2015, sistemul punea la plată zeci de mii de persoane din Prahova, printre care și elevi sau oameni care nu au avut niciun venit. Ei au primit înștiințări să plătească CASS pentru unele sume din 2012. Pe lista cu datornici figurau persoane care au câștigat din dividende 10 lei și trebuiau să plătească Fiscului peste 400 lei.

De asemenea, presa prahoveană prezenta tot atunci mai multe cazuri în care pentru sume nesemnificative obținute din dividende sau dobânzi în 2012, contribuabilii erau înștiințați în 2015 că trebuie să plătească 468 lei CASS. De exemplu, un ploieștean care a încasat în 2012 o dobândă la un cont bancar curent de 12 lei era somat de ANAF să achite în termen de 60 de zile un CASS de 468 lei. Practic, era obligat să plătească 468 lei la o bază de impozitare fictivă de 8.400 lei pe an. Un alt caz era al unui tânăr care în 2012 a terminat liceul. Acesta a realizat atunci un venit de 36 lei din premii și jocuri de noroc, pentru care trebuia să plătească 468 lei.
Adevărul este că ANAF tratează cu totală lipsă de respect contribuabilii, atât prin procedurile folosite, cât mai ales prin atitudinea funcţionarilor săi în faţa cetăţenilor simpli care vin cu probleme urgente în sediile instituţiei.

Revoltător este că aceeaşi instituţie care umileşte şi aduce la disperare românii cu venituri declarate, care încearcă totuşi să respecte legea, e total inexistentă şi incompetentă pentru toţi cei care au făcut averi uriaşe din surse nedeclarate sau pentru infractorii dovediţi în instanţă, unde trebuie recuperate prejudicii de zeci şi sute de milioane de euro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.