O ştire din toamna anului 2014 atrecut aproape neobservată: „UCK a atacat clădirea Guvernului Macedoniei”.
La 28 octombrie, „Armata Naţională de Eliberare” (ONA), cunoscută şi ca “UCK macedoneană”, şi-a asumat responsabilitatea pentru un atac cu rachetă asupra clădirii Guvernului Macedoniei de la Skopje, menţionându-se că acesta a fost realizat de o unitate de elită a ONA, denumită “Hasan Pristina”.
“UCK macedoneana” este, în fapt, o ramură a organizaţiei paramilitare, iniţial clasificată ca teroristă, care a împlinit secesiunea violentă de Serbia a provinciei Kosovo, antrenând şi cel de-al doilea război din istoria de jumătate de secol a NATO, respectiv bombardarea Serbiei şi a Muntenegrului.
Anterior atacului menţionat, la 14 octombrie 2014, în timpul meciului de fotbal dintre echipele reprezentative ale Serbiei şi Albaniei, o dronă ce purta drapelul “Albaniei Mari” a survolat stadionul din Belgrad. Au avut loc incidente grave, care au determinat oprirea meciului şi au generat într-o criză diplomatică fără precedent, însoţită de schimburi de replici dure între Belgrad şi Tirana, fiind evidenţiată precaritatea relaţiilor dintre cele două ţări.
Nu putem să nu observăm că această nouă criză a intervenit cu opt zile înainte de data la care era planificată prima vizită în Serbia a unui şef al Guvernului Albaniei în ultimii 68 de ani. Vizita istorică a premierului albanez Edi Rama a fost amânată trei săptămâni.
După opt luni…
O altă vizită externă a premierului albanez Edi Rama este amânată, tot în contextul unor incidente violente grave. De această dată, o vizită în Macedonia planificată la 14 mai 2015. Edi Rama urma să primească titlul de “Doctor Honoris Causa” al Universităţii din Tetovo, oraş din vestul Macedoniei cu populaţie majoritar albaneză.
În weekendul anterior datei vizitei, la Kumanovo (nordul Macedoniei), 8 poliţişti macedoneni şi 14 membri ai unui grup înarmat au fost ucişi în schimburi de focuri de armă automată. Alţi 37 de poliţişti macedoneni au fost răniţi.
“Vizita prim-ministrului a fost amânată”, a precizat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe albanez, Glevi Dervishi, fără a furniza alte detalii. Albania a condamnat violenţele produse în zilele 09-10.05.2015 la Kumanovo.
Demisii ale unor miniştri din Guvernul Macedoniei
În contextul violenţelor de la Kumanovo s-a reaprins scandalul interceptării ilegale a cca. 20.000 de persoane din opoziţie.
Ministrul macedonean al Afacerilor Interne, Gordana Jankulovska, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Mile Janakijeski, şi şeful serviciului de informaţii, Saso Mijalkov, şi-au înaintat demisiile către premierul Nikola Gruevski. Premierul acceptat demisiile.
Vicepreşedintele Parlamentului European, Alexander Graf Lamsdorf, a făcut apel lapremierul Macedoniei, Nikola Gruevski, să îşi dea şi el demisia şi să contribuie astfel larezolvarea crizei.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului macedonean nu a precizat cum şi-au justificat cei doi miniştri demisia. Agenţia oficială de presă MIA a publicat scrisoarea de demisie a şefului serviciului de informaţii, care a menţionat că a luat această decizie “în interesul Macedoniei, pentru a ajuta la rezolvarea crizei politice, provocată de opoziţie”.
De mai multe luni, preşedintele social democraţilor, de opoziţie, Zoran Zaev, a făcut publice discuţii interceptate care, în opinia sa “reprezintă afaceri murdare ale Guvernului, dezvăluite de la un angajat al serviciului de contraspionaj”. Zaev susţine că înregistrările demonstrează cum partidul de guvernare de dreapta VMRODPMNE a comis mai multe fraude la alegerile din ultimii ani. Acesta este considerat cel mai mare scandal de politică internă de până acum din această ţară.
Agenţia de ştiri Reuters adaugă, pentru cine ştie citi printre rânduri, că “(…) acest pas probabil nu are nimic în comun cu faptul că, la sfârşitul săptămânii, în localitatea Kumanovo, din nordul Macedoniei, au avut loc ciocniri armate între un grup de albanezi kosovari înarmaţi şi autorităţile macedonene, iar în această ciocnire au murit 8 poliţişti şi 14 «terorişti» (…)”.
Reuters a adus o precizare esenţială privind identitatea provocatorilor diversiunii, care a amânat vizita premierului Albaniei în Macedonia. Ei au fost albanezi din Kosovo.
Ministrul de Externe al Macedoniei, Nikola Poposki, a adus precizări suplimentare: “Majoritatea (…) sunt cetăţeni ai Kosovo. Gruparea este formată, însă, şi din cetăţeni macedoneni. Aceştia au făcut parte anterior din Armata Naţională de Eliberare (UCK), care a organizat în 2001 o revoltă şi a cerut mai multe drepturi pentru minoritatea albaneză din Macedonia”.
Guvernul de la Sofia, care a acordat cetăţenie bulgară pentru 90.000 de bulgari din Macedonia, a trimis soldaţii pe graniţă
La Sofia, unde “chestiunea Macedonia” prezintă, de asemenea, un interes special, premierul Borisov a declarat prompt:“Soldaţii sunt la graniţă, să sperăm că situaţia din Macedonia nu se va înrăutăţi”. A fost convocat imediat Consiliul Consultativ de Securitate Naţională. De asemenea, a fost declanşată o aplicaţie (“de rutina!“) a Armatei şi Detaşamentului de Luptă Antiteroristă.
Premierul bulgar a mai spus că s-au luat măsuri de pregătire şi a punctelor de frontieră, astfel ca aproximativ 90.000 de cetăţeni bulgari din Macedonia, care au paşapoarte bulgăreşti, să se poată adăposti în Bulgaria, în cazul unei crize umanitare.
“În câteva zile, serviciile de informaţii bulgare vor spune dacă evenimentele din Macedonia au apărut spontan”
Şeful Apărării bulgare, viceamiralul Rumen Nikolov, a declarat (13.05.2015) că, în câteva zile, serviciile bulgare vor răspunde la întrebarea dacă evenimentele din Macedonia, care au condus la victime, au apărut spontan sau potrivit unor scenarii.
Viceamiralul a comentat că, “incontestabil, acest lucru este legat de alegerile care urmează în Macedonia şi de conflictele interne dintre grupările care există. Nu este obligaţia mea să comentez canalele diplomatice pe care se lucrează, însă aceasta este situaţia reală în Macedonia (…)”. Dar, în acelaşi timp, ministrul Apărării de la Sofia a ţinut să atenţioneze: “punctele fierbinţi apar tot mai aproape de Bulgaria’.’
Qui prodest?
De la Skopje se atrage atenţia că Macedonia a fost prea mult timp obstrucţionată pe calea sa către integrarea euroatlantică. Acest lucru a dat posibilitatea grupărilor extremiste să îşi promoveze agenda, fapt care a condus la nemulţumiri în rândul populaţiei.
Tocmai într-un astfel de context, Albania ameninţă cu un veto candidatura Macedoniei la NATO.
Premierul Albaniei, Edi Rama, a declarat (20.05.2015) că va opune un veto la candidatura Macedoniei de aderare la NATO dacă nu sunt respectate drepturile etnicilor albanezi, care reprezintă un sfert din cei 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei. “Macedonia nu va putea fi membră a NATO fără să respecte acordurile de la Ohrid şi drepturile omului’”, a declarat Rama cu ocazia unei reuniuni regionale la Tirana privind lupta împotriva terorismului.
Acordurile de la Ohrid (Macedonia) au pus capăt conflictului de 6 luni din anul 2001, între forţele macedonene şi mişcarea de gherilă albaneză care cerea mai multe drepturi pentru comunitatea albaneză.
Reprezentanţi ai minorităţii albaneze din Macedonia au afirmat, la o zi după confruntările sângeroase de la Kumanovo (nord) dintre un comando de origine albaneză şi poliţia macedoneană, care s-au soldat cu 18 morţi, dintre care 8 poliţişti, în perioada 09-10.05.2015, că drepturile înscrise în acordurile de la Ohrid n-au fost aplicate în întregime.
Skopje a calificat comandoul de origine albaneză drept “terorist” şi a afirmat că el planifica atacuri împotriva instituţiilor statului. Justiţia a inculpat pentru “terorism” 30 de persoane de origine albaneză arestate în cursul acestor lupte.
Dintre toate problemele grave cu care se confruntă Peninsula Balcanică, cea mai periculoasă este “chestiunea macedoneană”, deoarece Macedonia este situată într-un nod de linii de tensiune, dintre care acutele sunt reprezentate de:
– minoritatea albaneză, care leagă “chestiunea macedoneană” de “problema kosovară”, statul Kosovo şi “Albania Mare”, respectiv integrarea spaţiului etnic albanez în teritoriul politico-statal;
Visul albanez
– Macedonia ca parte a proiectului “Bulgaria Mare” (O mişcare naţionalist-iredentistă din ziua de azi. Pe lângă teritoriul actual al statului bulgar, Bulgaria Mare ar include şi porţiuni din Macedonia, Tracia şi Moesia). Bulgaria a recunoscut doar statul macedonean, nu şi naţiunea, respectiv limba, pe care le consideră (evident, nu oficial) ca aparţinând spaţiului etnic bulgar: al doilea stat bulgar, dialect al limbii bulgare;
– Grecia, care deşi nu are pretenţii teritoriale, nu agreează denumirea statului, impunând-o pe cea de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (Former Yugoslav Republic of Macedonia – FYROM). Cauza este că, la rândul lor, naţionaliştii macedoneni revendică un sfert de milion de congeneri care trăiesc în Macedonia Egeeană, care reprezintă 51% în teritoriul istoric al Macedoniei;
– Serbia, care este direct interesată de controlul deţinut de Macedonia asupra văii Vardarului, culoarul de legătura cu Grecia şi de ieşire la Marea Egee;
– Turcia, care vedea în chestiunea macedoneană prilejul de a interveni şi a se implica, atât din raţiuni geostrategice, dar şi pentru protecţia musulmanilor.
O criză macedoneană, ce se încearcă a fi amorsată prin problema albaneză, ar putea induce un al treilea război balcanic, cu implicarea Albaniei (stat membru al NATO, dar care ar trebui să ţină seama de aliaţi), Serbiei şi Macedoniei (state non NATO). Dacă prin provocare şi diversiune se vor crea aparenţele unei agresiuni împotriva Albaniei, aliaţii, între care Turcia, Grecia şi Bulgaria, state direct interesate, vor avea opinii precumpănitoare.
Cum capătul fitilului dinamitei geopolitice pare a fi în Kosovo, un stat al cărui act de stare civilă a fost eliberat de SUA şi în numele NATO, pe al cărui teritoriu s-a amplasat cea mai mare bază militară americană externă, după războiul din Vietnam, perspectiva surprizelor planificate nu face decât să aducă îngrijorări în plus, pentru toţi cei excluşi de la identificarea soluţiilor internaţionale care-i privesc.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.