Art Safari și-a deschis porțile într-un fastuos palat

În doar 11 zile, în perioada 5-15 mai, 60 de galerii și instituții culturale din țară și străinătate, 5 colecții private expuse în premieră și o expoziție centrală de 350 de opere în cinstea Centenarului Dada îi determină pe vizitatori să pună la îndoială tot ce cunosc. Cea mai mare expoziție de artă din România este o expoziție rebelă, o expoziție care generează întrebări incomode la adresa societății și a scopului artei, la sensibilități burgheze și norme tradiționale. Publicul este chemat să descopere ce înseamnă un Palat al artei, repus cu ocazia Art Safari 2016 în circuitul urban și în istoria Bucureștilor. Palatul Dacia-România – locul în care arta se întâmplă.

Situată în Centrul istoric al Bucureștiului la adresa Str. Lipscani nr. 18-20, clădirea monument istoric Palatul Dacia-România găzduiește acest amplu eveniment de artă. După o perioadă lungă în care nu a fost accesibil publicului, fostul Palat al Societății de Asigurări Dacia, prima societate românească de asigurări, a reintrat în circuitul cultural al orașului odată cu parteneriatul dintre Primăria Municipiului București și Pavilionul de Artă București – Art Safari.

Numerotarea inversă a pornit.Toată țara se mută în București, de la cele mai noi galerii active (Balamuc, AICC, Borderline Art Space, Pilat Gallery, Nostru Group etc.), până la cele deja cunoscute și cu influență (Anca Poterașu Gallery, Annart Gallery, Laborna Contemporary Art Gallery, Art Yourself, Galateca, Jecza etc.). Nu lipsesc galeriile care se află pentru prima oară în București, venite din Timișoara, Botoșani, Craiova, Iași, Oradea, Sibiu, Miercurea Ciuc, Bistrița sau cele din Cehia, Germania, Italia, Austria și Elveția. Cei ce vor vizita anul acesta Art Safari vor avea și o surpriză marca Brâncuși. De vineri, 6 mai, este expus Ecorșeul, operă creată de sculptor la cererea Academiei de Arte Frumoase, prezență inedită în ansamblul creației sale.

Ecorșeul de Constantin Brâncuși la Art Safari

Timp de 11 zile, publicul se va putea bucura de o mulțime de concerte, lecturi publice, perfomance-uri, spectacole de teatru, prezentări de artiști, dezbateri și conferințe variate, care vor atrage chiar un „dialog interstelar” înregistrat de Discovery Channel, între astronauți celebri, printre care şi Dumitru Prunariu.

Nici copiii nu vor fi neglijați, Art Safari Kids organizând o mulțime de workshop-uri care să le deschidă orizonturile culturale și să le provoace creativitatea.

De vineri, 6 mai, vizitatorii au liber la artă cu spirit pe Lipscani, iar zilele de sâmbătă, 7 mai și 14 mai, le pot petrece până târziu în noapte la Palatul Dacia-România.

Eleganta fațada a Palatului Dacia-România

Inaugurarea Art Safari 2016

La deschiderea Art Safari, în Galeriile Carol

Expoziția Centrală este dedicată sărbătoririi centenarului mișcării Dada – născută din efervescența scenei de artă românească de la începutul secolului XX – și influenței acestei mișcări în lumea artei vizuale internaționale. Sunt reunite lucrări din importante colecții private din România și din muzee: Victor Brauner, Arthur Segal, Ion Bitzan, Tristan Tzara, Jean David, Georges Brassaï, Jules Perahim, Max Ernst, Hans Janos Mattis-Teutsch, Margareta Sterian, Ion Grigorescu…

În cadrul Art Safari puteti admira lucrări semnate de peste 800 de artiști din secolele XX și XXI. Este prezentă la București și Raya Zommer-Tal, director al Muzeului Janco-Dada din Ein Hod, Israel, curatorul acestei expoziții, alături de Igor Mocanu.

Raya Zommer-Tal la Art Safari

Mai mult, din cadrul Art Safari nu vor lipsi conferințele la care vor participa specialiști internaționali precum Tom Sandqvist, Profesor, University College of Arts, Crafts, and Design din Stockholm (Suedia); Estelle Pietrzyk, Curator Șef al Muzeului de Artă Modernă și Contemporană din Strasbourg (Franța); Marina Vanci Perahim, Profesor Emeritus, Pantheon Sorbonne (Franța); Michael Finkenthal, Profesor, Johns Hopkins University, Baltimore (SUA) și Horia-Roman Patapievici (România).

Tom Sandquist

Spicuim câteva dintre principalele atracții ale primei zile.

Atrag privirile splendidele lucrări semnate de rafinatul artist Horea Paștina, care are capacitatea de a domina varietatea naturii. Grădini descoperite în lucrări de mici dimensiuni sau în monumentale pânze covârşite de verdele frunzişului, de albul candid sau de roşul intens al crinilor, surmontate de unduirea unui umbrar bănuit, ce te duce cu gândul la dvera unui altar. Uneori, în această lume mirifică, un fotoliu pare să suplinească absenţa omului pornit în descoperirea miracolelor naturii. Un calm desăvârşit, o secvenţă contemplativă care absoarbe privirea, care obligă spectatorul să „intre”, fie şi pentru câteva clipe, într-un univers uitat şi redescoperit.

Horea Pastina, Grădina

Horea Pastina, Scaunul din Gradina Rozmarin

Iată ce spunea pictorul într-o notă lăsată spre lectură: ”Plin este cerul și pământul. Pictura trebuie s-o auzi ca să poți să o asculți. Trebuie să o privești ca să poți să o vezi. Trebuie să o miroși ca să poți să te orientezi. Trebuie să o pipăi, ca să poți să o simți. Trebuie să o guști ca să poți s-o apreciezi. Simțurile sunt date spre folos, trupul și sufletul ca să poți să lucrezi. Mintea ți-e slabă, dar nu-i dată degeaba. Pune-o în lucrarea cea ziditoare. În lumină”.

Anul acesta, Ștefan Câlția și Florin Ghenade vă așteaptă la Art Safari 2016 cu povești despre arbori și fragmente din natură.

Florin Ghenade, Spre arbori

Galeria Posibilă propune Temporary Landscapes. În general, peisajul e înțeles fie ca un fenomem natural, fie ca rezultat al culturii și al acțiunii omului. Aici, e evident un produs al omului, dar cu o dublă acțiune, o schimbare care se produce în ambele sensuri: de la om la natură și invers.

Lucrările lui Ștefan Câlția nu sunt despre realități alternative ori reflecții onirice, ci priviri asupra peisajului, a naturii contemporane. Lucrările lui îmbină, uneori, experiențe personale cu observații asupra naturii care, în final, oferă o imagine puternic simbolică asupra unei realități complexe. Aici își găsesc locul și noile colaje care vorbesc despre atenția pentru detaliu, pentru natură, despre linia desenului cu inserții de frunze adunate de-a lungul timpului – unele chiar dintr-o călătorie din 1993 – ori fragmente de text dintr-o culegere de cântece religioase scrisă în anii 1840-50.

Florin Ghenade prezintă fotografii cu arbori bătrâni, fiecare purtând un discurs asupra fotografiei ca mediu, asupra ceea ce se vede și ceea ce nu se vede, ceea ce lumina lasă să rămână pe peliculă și ceea ce întunericul ascunde. Fotografiile vorbesc și despre poveștile strânse de sute de ani: un arbore doborât de timp și fulger, dar lăsat pe malul unei ape protejat de comunitate, un altul îmbrățișat de o pădure tânără, un păr de 100 de ani care încă mai dă roade, un stejar de 500 de ani și un altul al cărui nume și poveste se leagă de Tudor Vladimirescu.

De data aceasta, Florin Ghenade oferă posibilitatea publicului de a participa la proiect printr-o invitație de a călători împreună, de a strânge amintiri, fragmente și gânduri din jurul arborilor bătrâni din Delta Dunării!

Galeria Five Plus de la Viena, aparținând lui Valentin Țăruș, un pasionat mecena al artelor, răsfață publicul cu mai multe lucrări, de la sculptură la pictură, semnate de Suzana Dan, Constantin Pacea, Dorin Crețu, Radu Tuian, Alja Piry...

O interesantă sculptură este Om, timp, spațiu de Ion Mândrescu, care mărturisea: ”Sculptura este forma mea de existență; este dialogul meu cu universul, conexiunea între idei și lume”.

Ion Mândrescu, Om, timp, spatiu din Galeria Five

Ion Mândrescu, Singuratate, Galeria Five Plus

În ceea ce priveşte realizarea, lucrarea este construită pe mai multe planuri. Cel care coordonează opera, atât ca masă, cât mai ales ca principal element vizual este personajul. Mândrescu apelează la simbol pentru a oferi cu iscusinţă o încărcătură filosofică accentuată. Bărbatul pare îmbătrânit, chipul fiind cel care îl încarcă de valenţe multiple. Părul şi barba ne duc cu gândul la un înţelept nebun, dar şi la trecerea timpului transpusă pe chipul omului. Personajul este prezentat drept ax al roţii, fiind direct influenţat de mişcarea continuă şi constantă pe care o poate imprima forţa de rotaţie. Impresia generală este aceea de subminare a forţei pe care omul o are, fiind adus la o reprezentare monumentală a unui titan în lanţuri, prins sub presiunea propriului mediu existenţial.

În opera lui Georges Mazilu, se întrevede un dialog de sfârșit de secol XX cu o întreagă procesiune venită din trecut: cu Bosch, uneori cu Brueghel, cu imaginarul fantastic al Evului Mediu sau cu creaturi halucinante extrase parcă din Visul unei nopți de vară, cu Paul Klee, flirtând cu pictorița suprarealistă argentiniană Leonor Fini. Originalitatea lui Mazilu, după cum scrie Andre Brink, constă în faptul că ”este când ironic, înscriindu-se într-o tradiție admirabilă, când, trece de altă parte, asemănându-se cu Bosch, Odilon Redon sau Dali, depășind frontierele prin virtuozitatea tehnică, dar și prin subtilitate și prin violența imaginilor”. Multe dintre lucrările pictorului român, absolvent al Institutului Nicolae Grigorescu din București, stabilit în Franța din 1982, prezent în numeroase colecții din întreaga lume, dialoghează cu obscuritatea și lumina, relevând liniștea lucrurilor. Cu siguranță vă vor atrage lucrările sale pline de un realism magic.

Georges Mazilu, Judecata lui Venus

Georges Mazilu, Portret de cuplu

La Art Safari vă vor impresiona și lucrările pictorului Liviu Mihai, expuse în Galeriile Carol, care aduc un suflu nou în arta românească. Pasionat inițial de peisaj, Liviu Mihai și-a îndreptat apoi atenția către figura umană, care, după părerea sa, transmite mai mult și oferă posibilitatea de a aborda o gama variată de aspecte fizice sau psihologice.

Liviu Mihai, Love My Dog

Pictură de Liviu Mihai, That Moment

În ultimii ani, lucrările sale au fost prezentate pe simezele de la London Rag Factory Gallery, la Târgul de Artă de la Oxford, din 2014, unde a și primit Best Artist Award, la Nancy Victor Gallery din Londra, dar și la Royal College of Art din capital britanică.

Tot în aceeași galerie, pot fi întâlnite creații pline de feminitate, semnate Iulia Deme, dar și lucrări de tânărul și talentatul Bogdan Mihai Radu.

Lume, lume …! A venit vremea lui DEM ! Pentru voi, cu mic cu mare, au fost invitate toate personajele lui DEM: Ionică Vulpoiul, Trăncănel, Domnul Oak, Iepurașii poznașii, Neghiniță și Capra cu trei iezi, cu tot cu lupul rău, să vă spună povestea lor uitată.

DEM Creativ

A venit şi Circul din pădure cu întreg alaiul, cu ursuleţii îmbrăcați cu iţari, cu vulpiţa încinsă de o fotă, cu iepuraşii din Oaş și bursucul cu ilicul său brodat. I-a adus pe toți să vi-i prezente DEM CREATIV.

Pictorul, fotograful, ilustratorul de cărți pentru copii și realizatorul de filme de animație și documentare, Dem Demetrescu, dovedește prin lucrările sale inspirația din etnografia și folclorul românesc, astfel încât opera sa reușește să transmită imaginea specificului național.

La Galeria Dragan Djordjevic, sunt expuse pictură, guașe, gravuri, opere ale lui Harry Guttman, pictor dispărut nu de mult. Dragan Djordjevic, de origine sârbo-vlahă, stabilit la București împreună cu soția și copiii săi, reprezintă un nume însemnat în peisajul artistic al Capitalei, cu o bogată colecție cuprinzând lucrări de Andreescu, Pallady, Baba, dar și Mihai Sârbulescu, Horea Paștina… El are trei pasiuni; de negustor, de colecționar și de protector al artiștilor, fiind și un prieten fidel al Grupului Prolog.

Harry Guttman, Case

În căutarea propriei viziuni și expresii artistice, artistul american de origine română, Petru Botezatu se remarcă prin compozițiile sale în care muzica este subiectul principal, ca în lucrările Pianista în roz, Divinele volute sonore, Muzică de cameră sau Fantasia, cât și seria Rapsodia albastră… Li se adaugă rafinate portrete și nuduri feminine, cu un duct răspunzând parcă unor neauzite elegii muzicale, sau amintind de grația medievală a domnițelor. În 2001 a revenit în România la chemarea insistentă a preotului Ioan Ghiurco, ziditorul măreței catedrale Sfânta Vineri din Zalău. Începând din acea vară a lucrat la pictura în frescă a acestui ambițios edificiu și, în paralel, la pictarea vechii catedrale a orașului Zalău, Adormirea Maicii Domnului, cât și la alte biserici din Deva sau Arad.

Petru Botezatu, Concert pe note vizuale

Ierburile sburătoare te fac să simți parcă frumusețea și aromele câmpurilor, la fel ca și alte lucrări, ca Ierburi de leac de Marcel Lupșe, doctor în arte vizuale la Universitatea de Arte și Design din Cluj, cu rezidențe în Milano, Torino, Nurneberg, Kassel, Veneția, Brandenburg, Istanbul, Besançon…

Despre portretele lui Marcel Lupșe, poetul Ion Mureșan scria cândva: „Autoportretul este o întreprindere într-un fel puţin mistică, într-un fel perversă. Cred că a-ţi face autoportretul este ca şi cum te-ai spovedi din când în când, şi apoi ţi-ai face penitenţele, dar şi la fel cum te-ai bărbieri. Numai că acest din urmă caz e doar o anticipare îndelung exersată a privirilor altora, a ochilor altora, astfel că oglinda e mai degrabă un portret decât un autoportret. Nu aş putea spune ce intervale de timp, ce vârste (interioare?) măsoară autoportretele lui Marcel Lupşe, nici dacă punctează momentele de apogeu sau de crize. Sigur e că prin autoportret bate orologiul şi se vede timpul”.

Constantin Pacea, La Isleta

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.