Pe un site de umor a apărut „ştirea” potrivit căreia miniştrii Transporturilor din ţările vecine cu România au iniţiat proiectul unei „autostrăzi de centură”, pentru ocolirea României, din cauza dificultăţilor de tranzitare implicate de starea reţelei rutiere.
Umorul are, însă, un suport în realitate. Dacă „starea de fapt” relatată ar fi reală, ce am avea de comentat?
Că ţările vecine dau o lecţie usturătoare guvernelor corupte de la Bucureşti, autoare sau complice la risipa şi devalizarea alocaţiilor bugetare destinate realizării conexiunilor naţionale la reţelele europene de autostrăzi.
Harta din imagine, şi ea generatoare de umor, ne arată cum România este ocolită de o autostradă de centură, pentru a cărei realizare şi-au dat mâna atât vecinii din Uniunea Europeană (Ungaria şi Bulgaria), dar mai cu seamă vecinii din afara uniunii (Moldova, Ucraina şi Serbia).
La imaginata reuniune interministerială, ministrul bulgar al Transporturilor (indicat cu nume inexistent în lista guvernului bulgar) ar fi declarat că “Centura va funcţiona în regim de autostradă şi le va permite atât şoferilor de TIR, cât şi turiştilor să evite traversarea României, scurtându-le drumul cu câteva zile bune”.
La rândul său, ministrul sârb al Transporturilor (indicat şi el cu un nume inexistent în lista guvernului Serbiei) ar fi subliniat:“Cu toţii ştim ce bătaie de cap era să ajungi, de exemplu, de la Belgrad la Chişinău.Trebuia să treci prin două vămi româneşti, să stai în ambuteiaje, să-ţi distrugi maşina în tot felul de hârtoape, să înveţi româneşte ca să poţi să-i înjuri… Gata cu toate astea! O luăm pe centură”.
Până la definitivarea lucrărilor la şoseaua de centură, în apropierea vămilor au fost montate indicatoare rutiere cu “Atenţie, România!”, pentru ca şoferii să poată alege, în timp util, un traseu alternativ.
Dar să lăsăm gluma şi să trecem la chestiunile serioase ale farsei de presă.
Ce au semnificat reţelele de drumuri în istoria lumii cunoaştem din Antichitate, de la făuritorii Imperiului Roman, dar şi din istoria mai recentă, a celui de al Doilea Război Mondial.
În orice proiect serios, înainte de a se ridica edificiul se realizează drumurile de acces şi utilităţile. În cazul „proiectului România”, ca stat membru al Uniunii Europene şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, „drumurile de acces” către cele două comunităţi de prosperitate şi, respectiv, de securitate continuă a fi doar nişte deziderate.
Integrarea României în comunitatea statelor europene nu este posibilă, în mod efectiv, fără interconectările la reţelele de transport rutiere, feroviare, fluviale şi aeriene, pe care se bazează dezvoltarea economică, libera circulaţie, securitatea şi viitorul Uniunii Europene ca proiect politic de anvergură mondială.
Intenţiile politice ale guvernelor de la Bucureşti în legătură cu viitorul României în Uniunea Europeană, ca şi ale Uniunii Europene în legătură cu România sunt cel mai bine şi expresiv definite de starea interconexiunilor reţelelor de transport.
Cum aceste interconexiuni nu au fost realizate, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Moldova, evident mai mult interesate de legăturile lor cu spaţiul euroatlantic decât guvernele de la Bucureşti, au hotărât să construiască o şosea de centură în jurul României, pentru ca transportatorii, turiştii şi călătorii care tranzitează Europa să poată ajunge la destinaţii mai repede şi fără dificultăţile implicate de starea drumurilor româneşti.
Prim-miniştrii cărora românii le datorează această ruşine se numesc Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu, Adrian Năstase, Călin-Anton Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, Răzvan Ungureanu, Victor Ponta, care şi-au desemnat ca minştri ai Transporturilor pe Corneliu Burada (02.01.1990-28.06.1990); Doru Pană (28.06.1990-30.04.1991); Traian Băsescu (30.04.1991-20.11.1992; 12. 12.1996-11.02.1998; 17.04 1998-26.06.2000), Paul Teodoru (20.11.1992-06.03.1994), Aurel Novac (06.03.1994-12.12.1996), Anton Ionescu (11.02.1998-17.04.1998), Anca Boagiu (27.06.2000-28.12.2000; 01.09.2010-09.02.2012), Miron Mitrea (28.12.2000-28.12.2004), Gheorghe Dobre (29.12.2004-13.06.2006), Radu Berceanu (13.06.2006-03.04.2007; 22.12.2008.-03.09.2010), Ludovic Orban (05.04.2007-22.12.2008), Alexandru Nazare (09.02.2012-07.05.2012), Ovidiu Silaghi (07.05.2012-21.12.2012), Relu Fenechiu (21.12.2012-12.07.2013), Ramona Mănescu (23.08.2013- 26 februarie 2014), Dan Şova (05.03.2014 -26.06.2014), Ioan Rus (26.06.2014 – ).
Dacă indivizii din această “lista politică” nu s-au dovedit “euroatlantişti” prin faptele lor, să-i judece partidele care le-au verificat şi girat orientările ideologice şi preferinţele geopolitice.
Poporul român are, însă, serioase temeiuri să-i judece pentru că au jurat strâmb pe Biblie şi Constituţie, căci fără autostrăzile care să asigure infrastructura unităţii teritoriale a României, cetăţenii din lista ruşinii mai sus menţionate nu s-au dovedit a fi loiali patriei şi locuitorilor ei, aducând deservicii interesului unităţii nationale.
Poporul român, al cărui nume l-au uzat în discursurile lor demagogice, este unanim şi în a cere o atentă cercetare a averii şi stării de prosperitate a tuturor aleşilor săi care în ultimii 25 de ani s-au făcut că ne construiesc autostrăzi, modernizează drumurile naţionale, judeţene şi comunale.
Nu este, oare, cazul să mai reamintim tentativele grosiere de fraudă care au blocat demararea proiectului “Comarnic – Braşov”, manoperele infracţionale consumate, pentru a căror muşamalizare au fost făcute disparute anexele confidenţiale ale “Contractului Bechtel”, motivaţiile pentru “Autostrada Teleormanului”, sau încăpăţânarea de a nu a agrea soluţiile de supratraversare a Oltului cu prelungirea “A-1”pentru joncţiunea cu tronsonul Sibiu-Deva-Arad?
Nu este oare cazul să ne întrebăm când şi cum va fi făcută ţăndări “Confreria politico-mafiotă a Asfaltului şi Macadamului”?
Nu este oare cazul să se investigheze şi reţelele dubioase ale concesionarilor de cariere de piatră şi nisip, din a căror exploatare unii “băieţi deştepţi” ai consiliilor judeţene au putut pune deoparte şi transfera în conturi vieneze milioane după milioane de euro?
Chiar nu crede nimeni din ierarhia puterilor independente ale statului că ar fi cazul unei anchete complete şi de amploare, pentru a se devoala şi cuantifica răspunderile juridice – penale, civile şi administrative – pentru marele dezastru produs în bugetul public pe seama drumurilor care nu duc nicăieri, dar au îmbogăţit pe mulţi, sfidând o societate campioană negativă în sărăcie, analfabetism, boli şi declin demografic.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.