Bienala Naţională de Arhitectură Bucureşti 2012

Evenimentul cel mai important din lumea arhitecturii româneşti se desfăşoară în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie, la Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul de Cultură Arhitecturală, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, Casa Mincu, Banca Naţională a României şi pe străzile adiacente, din Centrul vechi al Capitalei.

Bienala s-a deschis cu vernisajul “Expoziţiei de proiecte”, înscrise în concursul BNAB, şi cu festivitatea de decernare a premiilor şi a medaliilor.

Din 359 de proiecte înscrise au rămas în concurs 297. “Atâtea proiecte arată deja că suntem o instituţie a performanţei”, a arătat prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman.

Dr. arh. Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), a afirmat că această ediţie a Bienalei reprezintă o încununare a 120 de ani de creaţie şi experienţă a arhitecţilor români în societatea românească.

Denumit anterior Bienala de Arhitectură Bucureşti (BAB), evenimentul reprezintă cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecţilor organizat neîntrerupt din 1994. Bienala a avut un concept specific fiecărei ediţii, propus de echipa curatorială ca un program cultural complex.

Pe lângă premiile acordate arhitecţilor sau celor implicaţi în arhitectură ca o recunoaştere pentru activitatea profesională, BNAB mai sărbătoreşte o serie de evenimente importante pentru arhitectura românească. Este vorba despre 120 de ani de la înfiinţarea “Societăţii Arhitecţilor Români”, tot 120 de ani de la înfiinţarea Învăţământului Superior de Arhitectură, prin “Şcoala Naţională de Arhitectură” (15 octombrie 2012) şi, nu în ultimul rând, 160 de ani de la naşterea şi 100 ani de la moartea arhitectului Ion Mincu, al cărui nume îl poartă Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti. De altfel, anul 2012 a fost declarat “Anul Mincu”.

Pensiunea Atra Doftana

În cadrul evenimentului au susţinut cuvinte de salut comisarul Bienalei, prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman, dr. arh. Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) Sergiu Nistor.

Au fost acordate premii pe mai multe secţiuni: “Arhitectura locuinţei”, “Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie”, “Arhitectura patrimoniului cultural – proiecte de conservare, reabilitare, conversie şi restaurare a patrimoniului cultural construit”, “Arhitectura spaţiului interior, design de produs şi scenografie”, “Arhitectura spaţiului public – design urban, amenajări permanente sau temporare ale spaţiilor publice, peisagistică”.

Totodată au fost premiate lucrări aparţinând secţiunilor: “Planificare spaţială, strategii şi viziuni urbanistice sustenabile care reuşesc să schimbe percepţia asupra modului de abordare a dezvoltării prin documente şi studii cu mare putere de comunicare către actorii urbani şi care reuşesc să catalizeze real generarea de arhitectură de calitate”, “Arhitectura prin imagine – fotografie, arte plastice, graphic-design, film, tv sau alte modalităţi vizuale de comunicare”, “Arhitectura prin cuvânt – publicaţii, publicistică, reportaj; Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate, studii şi proiecte de sertar, proiecte de idee”.

Juriul Bienalei a fost unul internaţional format din arhitecţi străini recunoscuţi, arhitecţi români din diaspora şi arhitecţi din România laureaţi ai ediţiilor precedente ale Bienalelor sau ale altor concursuri naţionale şi internaţionale de profil.

Romeo Belea, distins cu “Opera Omnia”

Bastionul Theresia din Timişoara

Prof. univ. arh. Romeo Belea a primit Medalia “Opera Omnia”. Această medalie se acordă arhitecţilor care au ajuns la o vârstă respectabilă, peste 75 de ani, şi care prin activitatea lor au adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea spaţiului construit în domeniile specifice. Acest premiu răsplăteşte, de data aceasta, potrivit arh. Peter Derer, „un profesionist aflat în elita arhitecţilor”.

Romeo Ştefan Belea (28 iulie 1932, Tulcea) – arhitect şi profesor universitar, şi-a susţinut, în 1973, teza de doctorat intitulată “Spaţiul teatrului de dramă contemporan”. A fost decorat cu nenumărate medalii şi distins cu premii internaţionale. A parcurs stagii de pregătire documentară pentru teatre şi săli de spectacole (în Statele Unite, Germania şi Austria), pentru hoteluri (în Statele Unite, Germania şi Egipt), pentru sistematizări (în Belgia, la Ford), pentru probleme profesionale (în Olanda, Danemarca, Grecia, Italia, Iugoslavia, Libia, Liban, Franţa, Austria, Spania, Elveţia şi Egipt).

Printre lucrările proiectate de el să amintim: hotelurile “Hilton”, “Intercontinental” (1967), “Hotelul Parlamentului” (1994), “Delta” (1993), “Mavrogheni” (1995), “Holliday Inn” (Piaţa Charles de Gaulle, 1998), Palatul „Căciulaţi” al Academiei Române (reamenajare 1993), Biblioteca Academiei Române (1993), Academia de Artă (1993), galeriile comerciale şi pasajele subterane din Piaţa Victoriei şi Charles de Gaulle, Complexul universitar „Spiru Haret” şi Universitatea Româno-Americană etc.

Macheta Teatrului Naţional semnată de arh. Romeo Belea

Arhitectul Romeo Belea a participat cu lucrări originale de proiectare arhitectonică la 11 concursuri desfăşurate în ţară şi la 13 concursuri internaţionale (Viena, 1969; Karlsruhe, 1970; Casablanca, 1971; Sofia, 1973; Damasc, 1980 etc.); a condus proiecte internaţionale pentru: “Teatrul Naţional din Damasc”; imobil cu apartamente de lux din Beirut; Hotelul „Ouzoud Waterfall” din Maroc, arena, piscina şi Sala sporturilor din Tripoli, şcoli din Tripoli, hotel cu sală de congrese şi conferinţe la Damasc etc.

Un alt proiect “senzaţional” al acestuia este Teatrul Naţional din Bucureşti. Renovarea se bazează pe două expertize, potrivit cărora clădirea TNB este şubrezită şi se poate dărâma la primul cutremur. Aşa că teatrul va scăpa de faţadă, care cântăreşte 1.200 de tone, susţine Romeo Belea. Tot domnia sa aprecia că „actuala Sala Mare va avea doar 900 de locuri faţă de 1.100 câte numără-n prezent. Sala Amfiteatru va dispărea cu totul, la fel şi două ateliere ale teatrului, inclusiv cel de pictură. În locul lor vor fi săli de repetiţie. Astfel, teatrul va avea cinci săli de spectacole şi un amfiteatru construit chiar pe acoperiş, unde rămâne şi Lăptăria lui Enache”. Sala Studio, singura din lume care se modifică în 20 de minute în sală tip italian sau elisabetan, va uimi. Schimbări vor fi şi la exteriorul clădirii. Parcarea de acum se va transforma în loc de promenadă. Un parc verde cu alei, bănci, poate şi o fântână, afirmă Romeo Belea. „Spaţiul impune respect”.

Medalia “Memorabilis”

Pavilionul Şcolii de Design Massana din Barcelona

Uniunea Arhitecţilor premiază instituţiile şi personalităţile care au avut o contribuţie considerabilă la promovarea Uniunii Arhitecţilor şi Instituţiilor de învăţământ superior şi de presă profesională. De asemenea, se acordă acelor profesionişti care prin opera lor au contribuit, prin cuvânt sau imagine, la promovarea arhitecturii. În cadrul Bienalei a fost acordată Medalia “Memorabilis” Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, revistei „Arhitectura” la 105 ani de activitate, dar şi unor personalităţi din lumea arhitecturii contemporane, printre care Alexandru Beldiman, Şerban Sturdza, Peter Derer, Barbu Emil Popescu, Alexandru Sandu, Ştefan Scafa Udrişte, Zeno Bogdănescu, Nicolas Lupu. Aceeaşi distincţie a fost decernată, post-mortem, arhitecţilor Ascanio Damian şi Ştefan Lungu.

Laureaţii Bienalei

Secvenţă din expoziţie

La categoria „Clădiri publice” (Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie) au fost premiate două construcţii: pensiunea “Atra Doftana”, proiectată de arhitecţii Bogdan Babici şi Alexandru Maftei, este situată pe malul unui lac de munte şi este configurată pe două volume majore, profitând de forma naturală a terenului, ce prezintă 2 căderi de nivel majore, intercalate cu 2 zone aproximativ plane: volumul ce adăposteşte unităţile de cazare şi recepţia, şi cel de-al doilea, ce conţine spaţiile de divertisment, cele de utilităţi şi cele tehnice, ambele volume fiind astfel articulate încât să exploateze cât mai benefic configuraţia geometrică a terenului, orientarea şi priveliştile pe care situl le are, acordând o atenţie sporită modului de inserare în sit şi felului în care clădirea dialoghează cu mediul înconjurător.

Cea de a doua clădire este “Cluj Arena”, semnată de arhitecţi Dragoş Şerban Ţigănaş, Florin Marius Dico, Levente Kornis, Cristian Remus Urcan.

Expoziţia de Proiecte de Arhitectură de la Muzeul Naţional de Istorie

„Elementul conceptual cel mai important pentru stadionul «Arena» din Cluj este transparenţa şi conexiunile vizuale între mediul contextual şi interiorul construcţiei. La scara oraşului, ne-am confruntat cu o nevoie de reper contemporan simbolic, pentru care am ales un răspuns fluid şi cursiv al formelor, un macrorelief aflat în dialog cu meandra Someşului şi organicitatea peisageră a parcului. Volumul e diminuat simţitor pe zonele de contact cu circulaţiile de la nord şi sud, fragmentând obiectul după o strategie de simetrie diagonală. Taluzul care înconjoară perimetral tribunele face trecerea de la parc la construcţie, diminuează scara şi oferă o a doua promenadă din zonele de acces, din care publicul dinafară poate vedea înăuntru viaţa de zi cu zi a arenei. În replică, din interior privirea scapă prin zonele de articulaţii ale celor patru corpuri spre zonele înalte ale oraşului şi spre peisaj. Şi tot conform aceleiaşi strategii vizuale a transparenţei, faţadele sunt translucide, permiţând vederea nestingherită şi surprinzătoare către împrejurimi prin branhiile din tablă perforată. Imaginea de zi a mizat pe complexitatea şi diversitatea condiţiilor de însorire şi mai ales pe lumina razantă a dimineţii şi a apusului în lungul râului. Seara, o lumină caldă remarcă ritmurile structurii şi ale faţadelor, iar noaptea, când spectacolul aprinde arena, aceasta devine cea mai mare lampă din oraş şi se dematerializează prin transparenţă”, mărturisesc arhitecţii care au realizat designul stadionului “Arena” din Cluj.

Perspectivă pe Strada Berzei

Premiul la categoria „Locuinţe” a fost obţinut de arhitecţii Cristina Constantin şi Cosmin Pavel pentru o casă făcută din garaje prefabricate din beton, în comuna Bragadiru, lângă Bucureşti. „Martor al «Epocii de Aur», acest modul prefabricat de 3,0 x 5,6 m devenise deja ceva mai mult decât un garaj. Convertit în cămară, atelier, birou, fostul garaj era o adevărată prelungire a locuinţei de la bloc. Prin recuperare, alăturare, relaţionare, cele cinci garaje merg mai departe, sunt altceva decât ceea ce au fost menite să fie la început. Proiectul porneşte de afară, cu multe curţi şi o haină modestă. Fostele garaje pot fi recunoscute însă mai ales la interior. Fiecare dintre cele cinci module ajunge să conţină, să strângă laolaltă lucruri felurite, să adăpostescă altfel. Locuită, casa joasă se adună în sine pentru a se întoarce către afară, în limita strânsă a zidului de împrejmuire”, explică cei doi arhitecţi.

Comisarul expoziţiei, prof dr. arh. Cristina Olga Gociman

Premiul secţiunii „Spaţiu public” a fost câştigat de arhitectul Marius Miclăuş pentru “Grădina cu vise”, realizată în incinta “Bastionului Theresia” din Timişoara. „Scopul cel mai important al spaţiului public a fost de a deschide oportunitatea pentru socializare, pentru evenimente şi, de asemenea, de a avea pregătită «infrastructura» pentru a (re)învăţa cum comunitatea trebuie să utilizeze spaţiul public”, explică arhitectul. Materialele nou folosite au fost alese să “îmbătrânească“ frumos în contrast uşor cu suprafeţele istorice. În acelaşi timp, ca „suport” pentru monument a fost aleasă o piatră din calcar ce ascunde spaţiile din curtea de onoare, dar potenţează prin contrast şi “reinventează” locuri nefolosite.

Corul Catedralei Sfântul Mihail din Alba Iulia

La categoria „Arhitectura patrimoniului cultural” s-au acordat două premii, plus unul special al preşedintelui UAR.

Cel pentru Restaurarea, consolidarea şi reabilitarea “Casei Avramide”, din Tulcea, a fost conferit arhitecţilor Aurel Ioan Eugen Botez, Andrei Atanasiu.

Un al doilea a fost acordat pentru reabilitarea sanctuarului şi corului catedralei “Sfântul Mihail” din Alba Iulia, realizată de arh. Macalik Arnold.

Premiul preşedintelui UAR a recompensat Consolidarea, restaurarea şi refuncţionalizarea Palatului Vechi al “Băncii Naţionale a României”, concepute de arh. Gabriel Tureanu.

La secţiunea “Planificare spaţială, strategii, operaţiuni urbane şi de amenajare a teritoriului sustenabile”, premiul a revenit Planului de amenajare a teritoriului zonal „Parcul Natural Apuseni”, autori Marius Radu Dorel Barbieri, Alexandru Damian şi Laura Năsui.

Consolidare şi restaurare a Palatului Vechi al Băncii Naţionale din Bucureşti

La secţiunea „Arhitectura spaţiului interior, design de produs şi scenografie” au fost atribuite două premii.

Unul a revenit arhitecţilor Jenică Craiu şi Ricardo Marsican pentru Pavilionul Şcolii de design “Massana” din Barcelona.

Proiectul este rezultatul concursului pentru proiectarea şi execuţia unui stand de 38 de metri pătraţi care să reprezinte Şcoala de artă şi design “Massana” la Târgul de Învăţământ din Barcelona, pe durata a 4 ediţii. Fiecare stand trebuie să se diferenţieze şi să atragă, să rămână întipărit ca imagine în mintea utilizatorului-spectator. Spaţiul în sine captează atenţia. “Ne-am propus să delimităm şi nu să «construim», evitând recursul la un limbaj formal. Experienţa spaţială rezultată transmite ideea de şcoală de arte şi design, putând face introducerea în atmosfera desenului, modelajului, artizanatului”.

Celălalt premiu a fost înmânat arhitecţilor Silviu Aldea, Cătălin Marius Moga, Camelia Sisak şi Tamás Sisak pentru “Scenografie de eveniment”, la Palatul Cultural din Blaj.

Restructurare Casa Avramide din Tulcea

La “Arhitectura prin imagine”, premiul a fost acordat pentru “Farmecul patrimoniului arhitectural sibian surprins în desene şi acuarele – Centrul Istoric Sibiu/Hermannstadt”, autor: Victor Moraru.

La secţiunea „Arhitectura prin cuvânt” au fost premiate trei publicaţii: „Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord”, de Mirela Duculescu; „Transdisciplinaritate şi arhitectură”, semnată de Cosmin Caciuc. Premiul special a fost acordat revistei “Arhitext” – redactor şef Arpad Zachi.

În cadrul secţiunii “Studii şi proiecte finalizate şi nerealizate”, premiul s-a îndreptat către “Regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti”, autor Raluca Munteanu

Bienala s-a concentrat asupra valorilor patrimoniale ale spaţiului arhitectural şi asupra posibilităţilor de ameliorare a calităţii vieţii prin arhitectură, urbanism, restaurare, arhitectură de interior, design de produs.

Potrivit organizatorilor, la această Bienală au participat toate organizaţiile profesionale şi toate instituţiile de învăţământ superior de profil, de arhitectură, urbanism, restaurare, arhitectură de interior, design de produs din România.

Sibiul în viziunea artistului Victor Moraru

Alături de “Expoziţia-concurs de proiecte”, vor fi organizate o serie de evenimente: prezentări şi dezbateri, expoziţii şi alte momente culturale.

Între expoziţiile deschise la MNIR se numără cele intitulate „Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural”, “Expoziţia retrospectivă BAB” şi „Arhitecţii şi oraşul – expoziţie stradală”.

“Gala Medaliilor” va avea loc în 22 octombrie, la Banca Naţională a României.

Despre “Arhitecţi români creatori de patrimoniu”, cât şi despre “Arhitectura neoromânească”, vom reveni.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.