Decizia Marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană a dat o lovitură puternică și imediată economiei Regatului Unit, aceasta având în aceste săptămâni ritmul cel mai rapid de scădere, comparativ cu cel din perioada crizei economice de acum șapte ani, scrie Bloombeg.
În zilele următoare Brexit-ului a existat o „deteriorare dramatică” a economiei, se arată într-un raport al Markit Economics, publicat vineri. Serviciile și producția precum și un indicator al economiei sectorului privat s-au redus la 47,7, cu mult sub nivelul 50, care separă expansiunea de contracție. Criza este cea mai puternică dovadă că politica propulsează a cincea cea mai mare economie din lume spre recesiune.
Se intensifică presiunea asupra Băncii Angliei pentru a oferi stimulente monetare și asupra guvernului pentru a renunța la austeritate fiscală. Lira sterlină a scăzut după ce a fost publicat acest raport. Conform documentului, economia britanică se va contracta cu 0,4% în acest trimestru.
“Am văzut mai multe afaceri care au scăzut cum nu s-a mai văzut de la criza financiară. Chiar dacă încrederea consumatorilor ar putea rezista în următoarele câteva luni, companiile vor pune frână investițiilor, ceea ce înseamnă o lovitură dată economiei”, susține Samuel Tombs, economist la Pantheon Macroeconomie din Londra. Scăderea Indicatorul PMI (Purchasing Manager Index – indicele managerilor de achiziţionări) a fost mult mai accentuată decât au prezis economiștii, ajungând sub 50.
Acest indicator este eliberat de aşa-numitul Institute of Supply Management și se bazează pe un sondaj în care managerii sunt întrebaţi despre situaţia economică a factorilor care sunt relevanți în domeniul lor de activitate (comenzi noi, producţie, timpul de aprovizionare, stocuri, inventare, preţuri, factorul uman, comenzi de export şi import). Indicatorul este important pentru că se referă la date care vor fi publicate în viitor, deoarece managerii au acces la acestea mai devreme.
O valoare mai mare de 50 indică expansiune economică. Acum aceasta este chiar mai mică decât în luna aprilie 2009, când criza financiară globală și-a arătat colții, iar Marea Britanie a raportat în următoarele cinci trimestre contracție economică. “Recesiunea, indiferent cum se va manifesta, prin lipsă de comenzi noi, prin amânarea unora sau chiar oprirea lor, va fi atribuită într-un fel sau altul Brexit-ului”, declară Chris Williamson, economist șef la Markit. Markit Economics a făcut sondajul între 12 și 21 iulie. Imediat după publicare, lira a trecut de la câștig la pierdere, consemnând un minus de 0,8%, până la 1,3122 pe dolar, la ora 10:46. Guvernatorul Mark Carney și colegii săi dezbat dacă economia are nevoie mai mult de un stimul, iar întrebarea cheie este aceea dacă semnele de slăbiciune vor persista sau reflectă doar un șoc post-referendum.
Williamson crede că declinul indicatorului PMI le “va oferi un argument puternic pentru o acțiune rapidă”. În timp ce majoritatea membrilor Comitetului de politică monetară din Banca Centrală a Angliei susțin că este necesară de o acțiune imediată, chiar la următoarea reuniune, doi dintre cei nouă oficiali, Martin Weale și Kristin Forbes, au spus că mai au nevoie de dovezi suplimentare asupra impactului Brexit-ului. 88% dintre investitori cred că Banca Angliei va reduce rata dobânzii cheie în ședința din 4 august. “Am văzut mai devreme comentariile lui Martin Weale și apoi pe cele ale lui Kristin Forbes că poate ar trebui să mai așteptăm. Am așteptat, am văzut cum arată datele și spun că e nevoie de o reducere dobânzii”, a declarat Peter Dixon, economist la Commmerzbank AG din Londra, într-un interviu acordat Bloomberg Television.
Chiar și cu o economie mai slăbită, circumstanțele politice din Marea Britanie nu vor favoriza inversarea votului de la referendum. Noul premier, Theresa May, a exclus organizarea unui alt vot și a adoptat lozinca: Brexit înseamnă Brexit. Raportul Markit conține și un aspect pozitiv: indicele exporturilor noi a crescut la cea mai mare. Numai că rata de schimb a condus la o „creștere abruptă” a prețurilor de intrare și în aceste condiții fabricile au raportat noi reduceri de locuri de muncă. Noul ministru de finanțe, Philip Hammond, a declarat vineri că viitoarele politici fiscale și monetare vor fi strâns coordonate pentru a stopa orice turbulență legată de Brexit.
„Pe termen scurt, colegii noștri de la Banca Angliei va folosi instrumentele monetare pe care le au la dipoziție”, a spus el. „Cel mai recent indicator PMI adaugă la corpul tot mai mare de dovezi că firmele au devenit mult mai puțin încrezătoare cu privire la perspectivele de investiții și de angajare”, a declarat James Smith, economist la ING Bank NV din Londra. „Acest lucru ne face să credem că Banca Angliei va da un impuls suplimentar economiei”, a spus acesta.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.