Călătorie prin colecţii particulare

Deschisă de câteva zile la “Muzeul Municipiului Bucureşti”, expoziţia “Casa in pictura românească din colecţiile particulare”, oganizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România, ce va fi deschisă până în 8 iulie, este o călătorie tematică prin istoria artei româneşti. Început cu “Poştalionul” lui Henri Trenk şi “Casă la Mangalia” de Niolae Vermont, parcursul expoziţional traversează perioada interbelică, ajungând până în zilele noastre.

Vizitatorul poate recunoşte lucrări semnate de Gheorghe Petraşcu, de Ştefan Luchian, Camil Ressu, Henri Catargi, Ştefan Popescu, Aurel Popp, Michaela Eleutheriade, Corneliu Baba, Vasile Grigore, Gheorghe Vânătoru, Adam Bălţatu, Horea Bernea, Radu Drăgoescu, Spiru Vergulescu, Constantin Piliuţă, Wanda Sachelarie Vladimirescu, Simona Vasiliu Chintilă, Dragoş Morărescu, dar şi de artişti contemporani ca Vasile Mureşan Murivale, Florin Ghergu, Teodor Răducan, Mihai Potcoavă…

Unele lucrări au mai apărut în expoziţii, împrumutate de posesorii lor. Cele mai multe însă, dincolo de marca pictorilor, sunt necunoscute publicului larg. Vizitatorul poate fi surprins uneori de lucrări ce par ieşite de sub un alt penel decât cel al artistului trecut pe etichetă, cum ar fi o “Grădină înflorită”, lucrare în stil tradiţional, realizată de Max Herman Maxy (col. Codrin Ştefănescu), alteori nostalgia apare în faţa unei picturi devenite, fără voia autorului ei, document, ca în cazul “Casei din cartierul Uranus” de Alexandru Ţipoia (col. Constantin şi Iana Stoicescu).

Monotonia pe care ar fi putut s-o presupună un număr atât de mare de lucrări cu aceeaşi temă este evitată cu pricepere prin alternarea perioadelor în care ele au fost realizate şi prin diversitatea stilurilor.

Desigur, mare parte a compoziţiilor, mai ales cele de până la al doilea război mondial, se înscriu preocupării pentru peisajul rural, atât de răspândite în pictura românească, fie că ne oprim la frumoasa “Culă la Vâlcea” a lui Gheorghe Peraşcu (col. Codrin Ştefănescu), la “Casa ţărănească” a lui Aurel Băeşu (col. Adriana şi Cristian Rădulescu), la “Casa de lângă Iaşi” a lui Jean Alexandru Steriadi sau la “Casa din livadă” a lui Constntin Piliuţă, pentru a aminti numai câteva, la întâmplare.

Modul de abordare a motivului este de fiecare dată altul, în funcţie de artist. Materialitatea şi cromatica expresionistă a lui Petraşcu stă aproape de roşurile profunde ale “Casei din Veneţia” a lui Corneliu Baba (col. Lelia Pop), culorile împăstate ale lui Schweitzer-Cumpăna se opun transparenţelor lui Contantin Piliuţă, atmosfera aurită, vibrantă a “Casei pe alee” pictate de Radu Drăgoescu (col. Mihaela şi Ştefan Grinberg) urmează pe simeză exuberanţelor cromatice ale “Casei lui Moş Gheorghe” sau “Casei cu liliac la Bran”, semnate de Mihai Potcoavă (col Iosif şi Mihaela Varga)…

În cazul peisajului citadin sunt propuse opere ale unor artişti pentru care genul a fost o constantă de-a lungul creaţiei. Michaela Eleutheriade propune două viziuni diferite, una mai puţin obişnuită pentru arta sa, “Casa galbenă din Sighişoara” (col. Irina şi Liviu Gavrilescu), cu geometriile atenuate de frunzişul rebel al copacului din prim plan, cu cromatica solară, cu planurile desfăşurate pe verticală.

Regăsim intactă emoţia în faţa unuia dintre pictori citadini prin excelenţă, Spiru Vergulescu, mai ales în “Calea Victoriei Nr.20” (col. Pompilia Dumitrescu). Frontalitatea orgolioasă, albul specific multor piese ale pictorului exaltat de roşurile adânci, ritmat de motivele decorative, monumentalitatea datorată izolării ei, neliniştea provoată de calmul absolut, de profilarea pe copacii din ultimul plan relevă un discurs metafizic. Îi răspunde cumva, chiar dacă în alt regitru de sensibilitate şi gramatică plastică, “ Casa la Torcello” de Dragoş Morărescu, ale cărui roşuri trimit, cel puţin ca titlu, la “Casa Roşie” a Wandei Sachelarie Vladimirescu, cu povestea ei scrisă cu virtuozitate în figurile de la balcoane.

Alteori, punerea sensibilă în pagină a modelului lasă să transpară ştiinţa scenografului, ca într-o altă “Casă la Sighişoara”, datorată de data aceasta Claudiei Popescu (col. Patzelt), sau “Praga”, semnată de Vasile Grigore.

Două compoziţii, remarcabile, aduc în sălile Palatului Şuţu o notă aparte: “Casa galbenă de la Baia Mare”, din colecţia Patzelt, şi “Peisajul din Maramureş”, de Kiss Karoly (col. Pavel Şuşară). Ambele din Şcoala de la Baia Mare, amintesc, cu cromatica lor puternic contrastantă, cu un expesionism intrinsec, de Europa Centrală.

Şi “drumul printre case” continuă, cu nume sonore şi lucrări pe măsură, de la “Casa de mahala” a lui Ion Theodorescu Sion, la altă “Casă roşie”, de data aceasta semnată de Paul Verona, de la “Biserica Stavropoleos” a lui Valeriu Paladi la “Casa din Năieni” a lui Mihai Cismaru, de la rigoarea compoziţională a “Pământului în prim plan” de Theodor Răducanu şi “Haunul din Târgul Cucului” al lui Ştefan Dumitrescu, la “Schitul din Inoteşti” de Horia Bernea, de la “Casa părintescă”, de Vasile Mureşan Murivale, la Balcicul trasat în tuşe nervoase de pastă densă al lui Nicolae Dărăcu, la cel solar al lui Mihai Sârbulescu sau la evocatoarea “Vila Prinţului Nicolae”, a Măriucăi Oteteleşeanu.

Poate că ideea acestei expoziţii tematice a fost una inspirată. Desigur, în pofida numărului mare de lucrări, ea nu epuizează subiectul, iar operele expuse nu sunt poate întotdeauna cele mai reprezentative pentru autorii lor. Reuşeşte însă să ofere o imagine a complexităţii şi diversităţii mijloaceleor de expresie de-a lungul unei perioade importante de timp, într-o serie complexă de “variaţiuni pe aceeaşi temă”. Şi mai reuşeşte ceva: schiţarea unui tablou încurajator al calităţii colecţiilor particulare, într-un meritoriu demers al deschiderii lor către public.

În concluzie, o expoziţie care nu trebuie ratată nici de publicul larg, căruia îi va oferi fără îndoială satisfacţie artistică, nici de profesionişti, care au prilejul de a măsura dimensiunile, valorică şi cantitativă, ale acestei “alternative la colecţiile muzeale”.

Gheorghe Petraşcu

Dragos Morărescu, Casa la Torcello

Gheorghe Petraşcu

Michaela Eleutheriade, Casa galbenă din Sighişoara

Radu Drăgoescu, Casa din colţ

Constantin Piliuta, Casa din livadă

Vasile Mureşan Murivale, Casa parintească

Wanda Sachelarie Vladimirescu, Casa roşie

Camil Ressu, La umbră

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.