Harta electorală a României, după turul al doilea al algerilor prezidenţiale, e ca îmbinarea a două piese de puzzle, cu două zone mari colorate uniform (Transilvania „albastră” pe de o parte, Muntenia şi Moldova, „roşii”, pe de altă parte; doar Dobrogea iese din schemă). Din zona „albastră” se întinde un braţ în nordul Moldovei (Suceava şi Iaşi), din cea „roşie” altul (Hunedoara).
Dacă în cazurile Suceava şi Iaşi voturile au venit pe o tendinţă naţională generală, ar putea părea surprinzătoare situaţia Hunedoarei, singurul judeţ transilvan „roşu”. Mai ales că judeţul are un preşedinte liberal al Consiliului Judeţean (Mircea Moloţ, e drept, ales sub culorile USL) şi primari în principalele oraşe proveniţi din alte partide decât PSD.
Există câteva explicaţii pentru care Hunedoara este (sau pare că este) un judeţ „roşu”. Întra-adevăr, judeţul Hunedoara e dominat, din punct de vedere social, de două mari zone tradiţional muncitoreşti, Valea Jiului şi Hunedoara. Pe vremea lui Ceauşescu, cele două zone acţionau ca nişte magneţi pentru locuitori din alte părţi ale României în căutare de locuri de muncă. Ulterior, închiderea minelor, a Combinatului Siderurgic Hunedoara, problemele de la Termocentrala Mintia etc. au fost mediul propice pentru forţele politice de stânga, care au mesaj populist şi naţionalist.
Pe de altă parte, judeţul Hunedoara este unul din cele mai urbanizate din România; în orice caz, aşa cum am precizat, are cele mai multe municipii. Tot tradiţional (deja), oraşele, în special marile oraşe din judeţ au, în general, primari de dreapta. Diferenţa nu a fost făcută însă de „bătălia” Rural vs. Urban, ci de Ordonanţa 55, care a permis migraţia aleşilor locali. Folosindu-se de această ordonanţă, primarul din Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi, ales din partea PDL, a migrat la UNPR, transformând Valea Jiului dintr-o mare portocalie în una roşie. Una în care sunt cam tot atâţia locuitori câţi în marile oraşele din centrul judeţului (Hunedoara, Deva, Orăştie, Haţeg). Aşa s-a colorat Hunedoara în roşu profund după primul tur de scrutin, când Victor Ponta a obţinut 43,59% din voturi, Klaus Iohannis 31,64% şi Călin Popescu Tăriceanu 5,52%.
Roşul profund de la primul tur de scrutin s-a diluat foarte mult după cel de al doilea, când diferenţa dintre Victor Ponta şi Klaus Iohannis a fost de ceva mai mult decât jumătate de procent (mai precis, 0,68%), adică minusculă. Concret, dacă după primul tur de scrutin diferenţa dintre cei doi a fost de peste 25.000 de voturi, după al doilea s-a redus la 1.825 de voturi!
Surpriză, deci: noua hartă politică a judeţului Hunedoara, prezentată de publicaţia Ziarul Hunedoreanului, arată un judeţ dominat de „albastrul” lui Iohannis, în care au rămas „roşii” doar sudul (Valea Jiului), jumătate din nord (zonă minieră) şi câteva mici insule (între care, de exemplu, zona Ghelari, de asemenea minieră).
Iată cîteva cifre interesante şi în analiza publicaţiei Hunedoara liberă: din cele 69 de localităţi hunedorene, Klaus Iohannis a obţinut victoria în 47, iar Victor Ponta în 22. Municipiile Hunedoara, Deva, Orăştie, oraşele Haţeg, Simeria, Călan, Geoagiu au fost câştigate de Iohannis, în vreme ce lui Ponta i-au „revenit” municipiile Petroşani, Vulcan, Lupeni şi Brad, precum şi oraşele Aninoasa, Petrila şi Uricani – toate din Valea Jiului, cu excepţia municipiului Brad, centru al zonei miniere din nordul judeţului.
De remarcat că Ponta şi-a adjudecat doar patru comune cu primari PNL, în vreme ce Iohannis a triumfat în opt localităţi cu primari PSD sau UNPR, din care un municipiu (Orăştie), două oraşe (Simeria, Geoagiu) şi cinci comune. Mult mai lungă este lista localităţilor în care Iohannis a întors rezultatul din primul tur de scrutin, 20 (în frunte cu municipiul Hunedoara), în vreme ce Ponta nu a reuşit să câştige niciuna din localităţile pierdute în primul tur de scrutin!
Concluzia îi aparţine lui Tiberiu Balint, preşedintele PNL Deva: „Hunedoara este un județ albastru cu puțin roșu la fund”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.