Ce se întâmplă cu CM din Rusia şi Qatar după demisia preşedintelui FIFA

Demisia lui Sepp Blatter din fruntea FIFA deschide o dezbatere aprinsă pe tema organizării turneelor finale ale Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia şi Qatar, 2018, respectiv 2022. Una dintre cauzele cutremurului provocat de investigarea şi arestarea mai multor oficiali FIFA este tocmai modul în care a fost atribuită organizarea celor două Cupe Mondiale.

Cum Anglia şi SUA au concurat pentru organizarea celor două competiţii şi au pierdut în faţa Rusiei şi a Qatarului, puternicele guri de foc ale presei britanice şi americane au început să ia la ţinta acest subiect.

Presa britanică cere o schimbare radicală a instanţelor fotbalului mondial. “FIFA trebuie să scape de mirosul de fraudă şi de corupţie”, scrie The Daily Telegraph, care susţine că nu este “doar momentul unei reforme, ci al unei revoluţii”.

Marea întrebare rămâne însă ce se va întâmpla cu cele două Cupe Mondiale care ar fi fost oferite spre organizare în urma unor fapte de corupţie. Cupa Mondială din 2018 din Rusia este pusă mai puţin sub semnul întrebării, deoarece termenul este mult prea apropiat şi eforturile pe care ar trebui sa le depună o altă ţară în vederea organizării ar fi foarte mari.

Opoziţia laburistă de la Londra a lansat un apel pentru boicotarea Cupei Mondiale din Rusia prin organizarea unei competiţii paralele în acel an. Guvernul conservator a abordat cu mare prudenţă această iniţiativă. Presa britanică a scris însă că Germania ar putea prelua sarcina organizării acestei competiţii, pentru că are infrastructura bine pregătită.

Rusia a răspuns miercuri declaraţiilor preşedintelui federaţiei engleze de fotbal privind boicotarea Cupei Mondiale din Rusia. “Nu cred că va fi niciun fel de boicot. Am auzit declaraţii, inclusiv ale unor politicieni, dar cred că comunitatea sportivă nu va permite ca lumea sportului să se scindeze. Cooperarea cu FIFA continuă şi, cel mai important, Rusia continuă pregătirile pentru Cupa Mondială din 2018”, a spus Alexander Jukov, preşedintele Comitetului Olimpic din Rusia.

Mult mai complicate par însă lucrurile când vine vorba despre Cupa Mondială din Qatar. SUA şi Qatarul s-au înfruntat până la ultimul scrutin din cadrul FIFA pentru organizare, iar americanii au pierdut. Acesta poate fi si unul dintre motivele deschiderii investigaţiilor de fraudă şi corupţie ce vizează FIFA chiar în Statele Unite, consideră unii jurnalişti de peste Ocean.

Qatarul a fost şi înainte de acest scandal în centrul atenţiei şi al polemicilor din cauza decesului multor muncitori ce lucrează pentru infrastructura Cupei Mondiale şi a condiţiilor în care lucrează aceştia – aproape toţi imigranţi.

Washington Post a publicat o serie de informaţii oferite de Confederaţia Internaţională a Sindicatelor care arată că în Qatar au murit până acum nu mai puţin de 1.200 de muncitori şi că până în 2022 numărul victimelor de pe şantierele qatariote ar putea ajunge la 4.000.

Despre soarta şi condiţiile muncitorilor străini care lucrează în acest emirat din Golf au mai scris în ultimii ani The Guardian sau Der Spiegel, revista germană vorbind şi despre regimul la care sunt supuşi fotbalişti europeni legitimaţi la cluburi mai puţin cunoscute din Golf. The Guardian estima că între 2012 şi 2013, în Qatar au murit circa 964 de muncitori din India, Bangladesh şi Nepal.

Preşedintele Federaţiei de Fotbal din Anglia a cerut reluarea votului din 2010 care a atribuit Qatarului organizarea. Reacţia omologului sau din Qatar: „Îi cerem domnului Dyke să lase procesul legal să-şi urmeze cursul şi să se contreze pe promisiunea sa de a construi o echipă a Angliei capabilă să câştige Cupa Mondială din 2022”.

The Washington Post face o comparaţie între pierderile de vieţi omeneşti înregistrate in timpul construcţiei facilităţilor pentru Olimpiada de la Londra (un mort), Cupa Mondială din Africa de Sud (doi morţi), Olimpiada de Iarnă de la Soci (60 de morţi) şi ceea ce se întâmplă în Qatar. Concluzia este că fraudele şi corupţia de la FIFA au avut consecinţe tragice pentru sute de familii.

Nu a întârziat reacţia autorităţilor de la Doha la această ofensivă mediatică americana. Qatarul a spus ferm că nu s-a înregistrat nici măcar un deces pe şantierele Cupei Mondiale, unde lucreaza circa cinci milioane de oameni. Guvernul qatariot mai arată că “este greşit să distorsionezi informaţiile şi să sugerezi că toate decesele care se înregistrează la o populaţie mare sunt rezultatul condiţiilor de la locul de muncă”. Comunicatul se foloseşte apoi de statistici care arată că în randul comunităţii de imigranţi din Qatar se înregistrează anual circa 400 de decese din cauza bolilor cardiovasculare şi că acest lucru s-ar întâmpla şi dacă imigranţii ar rămâne în ţările lor de origine.

Unele publicaţii americane au catalogat drept “ridicol” comunicatul autorităţilor din Qatar şi au subliniat încă o dată că, în urmă cu doar o lună, în Qatar a fost arestată o echipă de jurnalişti de la BBC care dorea să relateze tocmai despre condiţiile în care lucrează imigranţii.

La acest aspect uman se adaugă problema comercială pe care scandalurile de la FIFA o pun marilor sponsori ai Cupelor Mondiale. O serie de ONG-uri occidentale au început deja să facă lobby pe lângă marile corporaţii pentru a le detremina să-şi reducă sau să renunţe la sponsorizarea Cupei Mondiale din Qatar.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.