Prin proiectul Cealaltă faţă a avangardei din România: film, fotografie, performance, avându-l drept invitat special pe criticul de artă şi curatorul Igor Mocanu, ICR New York deschide seria evenimentelor pe care doreşte să le dedice avangardelor istorice ale secolului XX în România. Această serie va acoperi întregul spectru al domeniilor artei şi va continua în 2016.
După cum semnalează şi titlul, proiectul abordează însă acele domenii mai puţin studiate până la momentul de faţă, şi anume filmul, fotografia, dansul / performance în avangarda românească – domenii care au constituit obiectul unei cercetări de pionierat a lui Igor Mocanu. Se ştie că cercetarea avangardei istorice a secolului XX în România a fost aproape inexistentă în perioada regimului comunist, din cauza cenzurii ideologice, iar scrierile consistente pe acest subiect, care au început să apară după 1989, au favorizat mai ales literatura şi artele vizuale.
Opţiunea ICR New York de a celebra avangarda românească are la bază adevărul că prin curentele avangardei – de la expresionism şi constructivism (ca variantă românească a cubismului) la Dada şi suprarealism – arta românească din anii ’20 şi ’30, prin nume ca Tristan Tzara, Marcel Iancu, Victor Brauner sau Gellu Naum, aceasta a înregistrat momentul de maxim sincronism cu avangarda europeană. Totodată, evenimentul se înscrie în actuala „explozie” de celebrare a centenarului avangardelor care au marcat primele decenii ale secolului XX, incluzând participarea lui Brâncuşi la marea Expoziţie Internaţională Armory Show din SUA, în 1913, sau naşterea mişcării Dada la Cabaretul Voltaire din Zürich, în 1916.
Proiectul Cealaltă faţă a avangardei din România: film, fotografie, performance, care va avea loc la ICR New York, vineri, 3 aprilie 2015, ora 19.00, este un eveniment multimedia, cuprinzând trei secvenţe, care se completează reciproc şi constituie un tot unitar: proiecţii de filme de arhivă; vernisajul expoziţiei de imagini-document; conferinţă.
Vorbind despre propria-i cercetare privind Cealaltă faţă a avangardei…, Igor Mocanu afirmă: „Rezultatul a constituit un corpus surprinzător de documente vizuale şi textuale care nu fac îndeobşte obiectul istoriei şi teoriei avangardei, deşi aportul acesteia la cultura vizuală română este, o putem spune fără ocol, inestimabil. Am constatat cu această ocazie o latură puţin sau deloc cunoscută a avangardelor istorice din România, discursul asupra lor fiind, după cum se cunoaşte, acaparat de metodologia istoriei preponderent literare. Însă majoritatea autorilor avangardişti se pare că a teoretizat şi creat în afara graniţelor de gen artistic. Aceiaşi artişti pe care până mai ieri îi cunoşteam ca fiind numai poeţi sau numai pictori s-au dovedit a fi, în acelaşi timp, teoreticieni redutabili ai culturii filmului (Ion Călugăru – autor al primei monografii despre Chaplin, Saşa Pană, Marcel Iancu, Filip Corsa, Barbu Florian) sau chiar participanţi activi în industria cinematografică (Benjamin Fondane, Eli Lotar), autori de fotomontaje, colaje sau fotografie de artă (Titina Căpitănescu, Jean David, Filip Brunea-Fox), teoreticieni muzicali (Saşa Pană) sau de-a dreptul compozitori de muzică modernă (Urmuz), performeri (Gherasim Luca) şi coregrafi (Lizica Codreanu), teoreticieni ai dansului modern (Alexandru Assan) şi procurori ai artei exotice (Filip Brunea-Fox, Corneliu Mihăilescu)”.
Conferinţa susţinută de Igor Mocanu îşi propune, aşadar, să prezinte, în sinteză, o istorie alternativă, dacă nu chiar paralelă, a avangardei din România. Totodată, expoziţia de fotografii-document, al cărei curator este acelaşi Igor Mocanu, şi proiecţiile de filme „excavate” de acesta la Arhiva Naţională de Film a României (ANFR) vor reprezenta o inedită „panoramare” vizuală a acestei istorii.
Expoziţia va cuprinde zeci de reproduceri după fotografii-document, grupate tematic (film, fotografie, performance) şi expuse pe 20 de panouri de mari dimensiuni. Cele mai multe au fost publicate în principalele reviste avangardiste din România interbelică, precum Contimporanul, unu sau Integral. Vor figura nume de prestigiu ale artiştilor avangardei, între care (în ordine alfabetică): Aurel Baugh, Geo Bogza, Theodore Brauner, Filip Brunea-Fox, Titina Căpitănescu, Irina Codreanu, Lizica Codreanu, Filip Corsa, Jean David, Barbu Florian, Benjamin Fondane, Marcel Iancu, Gherasim Luca, M.H. Maxy, Gellu Naum, Saşa Pană, Jules Perahim, Miliţa Petraşcu, Claude Sernet, Tristan Tzara, Urmuz. Expoziţia va rămâne deschisă publicului până la sfârşitul lunii aprilie. La vernisaj, imaginile vor fi proiectate şi în format electronic.
Proiecţiile video vor cuprinde o selecţie de filme documentare din fondurile (sau puse la dispoziţie de) ANFR, precum Ştrandul Kiseleff (arh. Marcel Iancu şi Iuliu Iancu; România, 1930, producător: Ştrandul Kiseleff) sau Chanson DADA (Tristan Tzara, Fragment din Dadascope; SUA, 1961, r. Hans Richter), care omagiază opera avangardiştilor români, în contrast cu reportaje din jurnalul de actualităţi, ce poartă amprenta ideologiei epocii comuniste, precum Expoziţia Valea Jiului de Aurel Baugh (România, 1946; producător: Jurnal sonor). Dimensiunea coregrafică a avangardei va fi extinsă şi „adusă la zi” prin includerea unei secţiuni video cu spectacolul Reenacting Lizica Codreanu, în coregrafia Vavei Ştefănescu după dansul Lizicăi Codreanu (una dintre muzele lui Brâncuşi) din documentarul lui Cornel Mihalache – specacol ce a avut loc recent la Centrul Naţional al Dansului – Bucureşti (CNDB).
Igor Mocanu (n. 1984, Cantemir, Republica Moldova) este doctorand la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei, cu teza Avangarda politică. Cealaltă faţă a avangardei din România în documente sociale, politice şi economice (coord. prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu), în care aprofundează cercetarea sa pe această temă, cu care a obţinut deja o diplomă de master (2010) la aceeaşi universitate. Publică articole de opinie şi critică în diverse reviste şi ziare din România şi din străinătate, precum CriticAtac, Art Dance News, Art Ploshadka, Arta, Idea artă + societate ş.a. A curatoriat mai multe expoziţii de artă contemporană şi modernă, între care Avangarda revizitată. Avangarda europeană în Arhiva Naţională de Filme a României (ANFR, Cinemateca Română, Sala Eforie / „Jean Georgescu“, 2012-2014). A îngrijit antologia 1984. Ultima generaţie a comunismului românesc (UNIBUC, 2008), a participat la proiectul literar-vizual Rubik (Polirom, 2008) şi este prezent cu contribuţii în volumele CriticAtac. Antologie I (Cartier, 2011), See what we do! (Pionier Press, Stockholm, 2013), Infranegrul (Aius, 2014) şi Close-up: Post-Transition Writings (Artyčok TV, 2014). A susţinut numeroase conferinţe dedicate avangardei. Actualmente este redactor la revista Arta a Uniunii Artiştilor Plastici din România, precum şi coordonator de cercetare şi curator de arhivă la Centrul Naţional al Dansului – Bucureşti (CNDB). Din 2012 este membru al AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă, filiala din România).
Eveniment realizat cu sprijinul: Arhiva Naţională de Film a României (ANFR); Centrul Naţional al Dansului – Bucureşti (CNDB).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.