Cum comentaţi afirmaţia lui Traian Băsescu în legătură cu intenţia de a desecretiza calitatea de “ofiţer acoperit” a candidaţilor înscrişi în cursa prezidenţială, dacă au această calitate şi nu o recunosc voluntar?
În această chestiune este obligatoriu necesar de aflat, mai întâi, punctul de vedere al autorităţilor publice din sistemul securităţii naţionale.
Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în anul 2011, nu prevede vreo obligaţie în sensul celor menţionate de domnul Traian Băsescu, după cum nu există nici vreo incompatibilitate legală între calitatea de ofiţer acoperit [activă ori pasivă] şi cea de preşedinte.
Legea respectivă, la art. 27 alin.[2] lit.”c ” prevede depunerea de către candidat a declaraţiei, pe propria răspundere, dacă a avut sau nu calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi, ceea ce este, deja, o altă materie. Această cerinţă a legii este însă discutabilă, deoarece pentru stabilirea calităţilor de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi există instituţii special îndrituite şi, din moment ce trebuie efectuate investigaţii de către C.N.S.A.S. , iar Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti trebuie să “judece” constatarea C.N.S.A.S., cum ar putea substitui declaraţia pe proprie răspundere atribuţiile celor două instituţii?!
În logica conceptului instituţiei “ofiţerului acoperit”, identitatea reală a acestuia este cunoscută de o singură persoană, dincolo de aceasta “ofiţerul acoperit” este un indicativ alfabetic şi numeric, un cod în care cunoscătorii, din interiorul seviciului, pot identifica departamentul şi persoana de legătură cu ofiţerul acoperit.
În România, sub aspect juridic, instituţia ofiţerului acoperit este doar enunţată ca o resursă a serviciilor de informaţii pentru securitate naţională, fără a exista şi o reglementare care să rezolve aspectele extrem de complexe şi de delicate implicate de această resursă, respectiv: unde şi în ce condiţii se folosesc ofiţeri acoperiţi, de exemplu în aparatul tehnic al Curţii Constituţionale, al I.C.C.J., Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, în D.N.A., interservicii [?!], instituţii şi funcţii interzise ca acoperiri, acordarea acoperirilor oficiale în operaţiuni de culegere de informaţii, ce se întâmplă când ofiţerul acoperit promovează ori este ales în anumite funcţii sau demnităţi politice? În absenţa legii, domnesc cutumele. Dar nişte cutume fără precedente compatibile cu valorile societăţilor democratice.
Putem vorbi de un precedent, undeva în lume, al afirmaţiilor lui Băsescu?
Categoric, nu!
Oamenii politici şi de stat din întreaga lume, mai puţin din România, nu pot accede în cele mai înalte demnităţi dacă sunt repetenţi la disciplina ”Cultura securităţii naţionale”. Nici unde în lume nu vom întâlni demnitari de stat care să vorbească în public despre o asemenea chestiune.
În spaţiul comunicării publice oficiale problema “ofiţeri acopoeriti” nu există!
Cum pot fi calificate afirmaţiile sale?
Îmi este foarte greu şi dureros să mă pronunţ, dar trebuie spus că nu sunt afirmaţii demne de cineva care are o calitate oficială.
Prin ameninţările proferate, căci asta a făcut, a ameninţat, decredibilizează tot ceea ce a pretins şi s-a lăudat că a realizat pentru modernizarea statului, în general, şi a sistemului securităţii naţionale în special.
Cele spuse arată câtă stimă poartă dânsul celor aflaţi sub drapel în serviciul naţiunii, ca “ofiţeri acoperiţi”. Şi Ceauşescu avea o mentalitate identică, dar era rezultatul propriei experienţe cu Serviciul Siguranţei Statului
În Anglia, de exemplu, este o chestiune de onoare, de reputaţie, prestigiu, mândrie şi demnitate să-ţi poţi pune pe cartea de vizită o menţiune “Counselor of the Security Service “, pe când, la noi, până şi în mentalitatea preşedintelui ţării cei care sunt în serviciul securităţii naţionale poartă asupra lor o anatemă.
Ce dovezi va produce Băsescu?
Dacă în servicii s-au respectat regulile de fier ale protecţiei identităţii ofiţerilor acoperiţi nu va putea să producă vreo dovadă.
În caz contrar, ar trebui să intervină aplicarea legii pentru divulgarea de secrete prin care se atentează la securitatea naţională.
Acolo unde s-a produs defecţiunea trebuie procedat ca şi în cazul unităţilor militare care nu-şi apără drapelul de luptă. Acele structuri trebuie imediat desfiinţate, iar serviciile din temelii reclădite.
Pe cine credeţi că vizează Băsescu?
Sunt în circulaţie, mai demult, nişte nume, dar cel mai important nume este cel al unei persoane pe care toţi, sub toate guvernele, au acoperit-o. Este cert dat că de această dezvăluire vom fi privaţi.
Dacă spuneţi că tot circulă nişte nume, atunci ce rost mai are peroraţia Dumneavoastră?
Rostul de a întări derizoriul în care a decăzut, prin politizare şi ingerinţe politice în chestiunile delicate ale serviciilor, instituţia “ofiţerului acoperit”. A ajuns până şi un instrument de teroare şi şantaj în competiţiile politice. Nu mai vorbim de “ciuca bătăilor”, în alegaţiile atotştiutorilor din talkshow-uri…
Convorbire realizată de Irina Răuț
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.