Senatorul Valer Marian acuză, într-o interpelare adresată premierului Victor Ponta, ministrului de Interne Gabriel Oprea și ministrului Justiției Robert Cazanciuc, modul de soluționare al dosarelor privindu-l pe comisarul șef Pintea Cristian, prim-adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj.
Interpelarea senatorului:
„Comisarul șef Pintea Cristian a fost ofițer de pompieri și, după cooptarea în poliție, a avut o ascensiune fulminantă în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj: șef birou în cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă Cluj, șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor Cluj și prim-adjunct al șefului IPJ Cluj. Ultima și cea mai importantă funcție a primit-o în timpul guvernării PDL, fiind foarte apropiat de liderii portocalii clujeni. Această ascensiune nu poate fi explicată prin merite profesionale, întrucât, potrivit unor foști colegi, s-a remarcat doar prin sistemul corupt și clientelar instituit în rândul subalternilor săi.
Singura explicație poate fi găsită în sistemul relațional al tatălui său, Alexandru Pintea, devenit rector al obscurei Universități de Științe și Arte Gheorghe Cristea din București, cunoscută drept fabrică de diplome, masterate și doctorate pentru politicieni, funcționari publici, polițiști și alți angajați din structurile de forță. Această universitate bucureșteană și-a deschis facultăți în ”centre universitare” ca Alexandria, Marghita, Lugoj și Tușnad. Absolvenți emblematici ai acestei universități obscure sunt fostul președinte al ANAF din guvernarea PDL, Sorin Blejnar, și președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, care a deținut mai multe mandate funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman. Inclusiv comisarul șef Pintea a obținut un masterat în criminalistică la facultatea de drept a universității patronate de tatăl său.
Valoarea acestei universități este relevată de faptul că nici un absolvent al facultăților de drept ale acesteia nu a reușit să treacă examenele de admitere în avocatură sau în magistratură.
Comisarul șef Cristian Pintea a intrat în atenția publică îndeosebi datorită scandalului declanșat de faptul că, timp de trei ani, l-a șicanat, prin aplicarea de sancțiuni disciplinare nejustificate, trimiterea repetată la teste psihologice sau sesizări anonime la Agenția Națională de Integritate pe agentul de poliție rutieră Sergiu Todea, drept răzbunare pentru faptul că, în cursul anului 2010, acesta a avut curajul
să-i aplice legea primului adjunct al șefului IPJ Cluj, oprindu-l în trafic și sancționându-l contravențional pentru că, aflându-se la volan, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor, în loc semnalizat corespunzător. Atunci, comisarul șef Pintea l-a acuzat de tupeu, l-a pus să-și ceară scuze și l-a sancționat disciplinar, iar ulterior agentul Todea a fost șicanat și umilit de șefii săi timp de doi ani (2011-2012) prin aplicarea altor sancțiuni disciplinare nejustificate, prin trimiterea repetată la testare psihologică și prin sesizări anonime transmise Agenției Naționale de Integritate de pe adresa de e-mail a unei persoane apropiate șefului pe care l-a sancționat. Agentul Todea și-a
dovedit nevinovăția, obținând anularea în justiție a tuturor sancțiunilor care i-au fost aplicate, după care, scârbit de comportamentul șefilor săi, și-a dat demisia din poliție în cursul lunii august 2013.
În urma semnalărilor din presă, care l-a denumit ”cel mai curajos polițist din Cluj”, cazul agentului Todea a ajuns în atenția premierului Victor Ponta, care a dispus efectuarea unui control la IPJ Cluj de către Corpul de control al primului ministru, care a concluzionat că acesta a fost nedreptățit de către superiorii săi. În urma controlului, comisarul șef Pintea a fost eliberat din funcția de prim-adjunct al șefului IPJ Cluj prin dispoziția Inspectoratului General al Poliției Române nr. 5287/11.10.2013 și a fost numit, de conivență cu acesta, șef al Serviciului Arme, Muniții și Explozibili din IPJ Cluj.
Comisarul șef a contestat această dispoziție în contencios administrativ și, după două luni, a reușit să obțină suspendarea executării acesteia la Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr. 16885/20.12.2013, pronunțată în dosarul nr. 10956/117/2013. Această hotărâre a rămas definitivă ca urmare a nerecurării acesteia de către IGPR. Comisarul șef Pintea a avut același succes la Tribunalul Cluj și în procesul de fond, obținând anularea dispoziției emisă de IGPR, cu consecința obligării pârâtului la radierea mențiunilor privind eliberarea din funcție și la plata drepturilor salariale cuvenite până la data pronunțării, prin sentința civilă nr. 4287/14.07.2017, pronunțată în dosarul
nr. 766/117/2014. Această hotărâre a rămas definitivă ca urmare a respingerii de către Curtea de Apel Cluj a recursului IGPR, ca fiind tardiv introdus, prin decizia civilă nr. 1334/05.02.2015, pronunțată în dosarul nr. 766/117/2014.
Ridică mari semne de întrebare conduita procesuală a IGPR, care nu a recurat hotărârea de suspendare și a recurat tardiv hotărârea de anulare a dispoziției privind eliberarea din funcție a comisarului șef Pintea. Favorizarea sa de către unii reprezentanți ai IGPR este confirmată și de o convorbire telefonică din care rezultă că o angajată a acestei instituții îi comunică faptul că reprezentanții IGPR în proces nu au mandat de reprezentare semnat de inspectorul general Petre Tobă. Cert și trist este că demersurile justificate și bine intenționate ale primului ministru Victor Ponta și ale Corpului său de control au fost anulate de reprezentanți ai justiției clujene cu complicitatea unor reprezentanți ai IGPR, iar comisarul șef Pintea a revenit pe funcția de prim-adjunct al șefului IPJ Cluj, în pofida abuzurilor sale vădite și dovedite.
Un aspect dubios este faptul că judecătorii în cauză au refuzat să elibereze presei clujene copii de pe dispoziția contestată a IGPR. Sugestiv
este că acest polițist a mai făcut anterior obiectul cercetării disciplinare prealabile ca urmare a mai multor deficiențe în activitatea managerială, care au fost constatate cu ocazia unui control al Corpului de control al ministrului Afacerilor Interne, iar conducerea IGPR a dispus sesizarea Consiliului Superior de Disciplină, dar a scăpat și în acest caz întrucât a intervenit prescripția răspunderii disciplinare. Probabil că motivația trebuie găsită în faptul că mulți chestori și alți ofițeri superiori din IGPR, dar și din IPJ Cluj, au obținut doctorate și masterate la universitatea patronată de tatăl comisarului șef Pintea.
Nu este lipsit de importanță faptul că actualul șef al IPJ Cluj, chestorul Teodor Grindean, a declarat presei că activitatea și imaginea IPJ au avut de suferit în perioada în care Pintea a ocupat funcția de prim-adjunct din cauza sutelor de articole care au reflectat negativ activitatea polițistului.
Comisarul șef Pintea a fost implicat și într-un scandal legat de folosirea unui telefon mobil marca HTC One LTE 32 Gb, având o valoare de piață de 3000 lei, pe care l-a primit cu titlu gratuit, în cursul anului 2013, împreună cu abonamentul lunar aferent, de la o firmă din Cluj (SC MAD Invest Construct SRL), și pe care l-a folosit ca telefon de serviciu. Pe acest telefon, comisarul șef Pintea a înregistrat toate convorbirile telefonice sau ambientale pe care le-a avut cu șefi din IJP și IGPR, cu colegi și cu cetățeni pe care i-a primit în audiență cu diverse reclamații și sesizări. După o perioadă a predat telefonul firmei proprietare, fără să șteargă convorbirile sau e-mailurile, iar acesta a fost vândut second-hand unei persoane fizice, care, auzind înregistrările, l-a predat presei, care a sesizat și l-a predat conducerii IPJ Cluj.
Cu această ocazie s-a constatat că telefonul folosit de comisarul șef Pintea conținea 356 convorbiri telefonice, 31 înregistrări ambientale și numeroase documente de serviciu salvate (cereri, sesizări, adrese, tabele, PDF-uri). Telefonul conținea inclusiv înregistrări ale unor convorbiri purtate cu șeful IPJ Cluj, chestorul Teodor Grindean, și cu șeful IGPR, chestorul Petre Tobă.
Conducerea IPJ Cluj a depus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj plângere penală împotriva comisarului șef Cristian Pintea, prin care a solicitat cercetarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, având în vedere că, în calitate de prim-adjunct, acesta era unul din responsabilii cu securitatea internă a unității. Plângerea constituie obiectul dosarului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 1118/P/2014, a cărui soluționare este tergiversată, după ce a fost începută urmărirea penală
in rem, probabil datorită relațiilor sale apropiate cu procurorul Florin Maghiar, care a deținut până anul trecut funcția de prim-procuror al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar actualmente este prim-procuror adjunct al acestui parchet. Este cunoscut că polițistul Pintea îl vizita des pe procurorul Maghiar, îi furniza acestuia informații, puneau la cale numiri sau eliberări din funcții înalte, dar se și folosea de numele acestuia în diferite cazuri.
Creează mari suspiciuni faptul că conducerea IPJ Cluj nu a sesizat și Direcția Generală Anticorupție și Direcția Națională Anticorupție sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită (referitor la primirea cu titlu gratuit a unui telefon de la o firmă cu activitate suspectă, deoarece nu și-a depus bilanțurile contabile pe ultimii ani și nu a înregistrat în contabilitate chitanța și factura privind achiziționarea telefonului respectiv), fals în declarații (referitor la faptul că nu a menționat telefonul respectiv drept cadou în declarația de avere, în condițiile în care valoarea acestuia depășea 500 de euro) și trafic de influență (referitor la folosirea numelui prim-procurorului Florin Maghiar în anumite situații).
În plus, din înregistrările de pe telefonul în cauză rezultă că polițistul Cristian Pintea ar fi influențat și chiar amenințat martori din procesul său de contencios administrativ și că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Bene, arestat ulterior pentru dare de mită în dosarul președintelui Consiliului Județean Cluj, Horia Uioreanu.
Pentru motivele expuse, vă solicit, domnule prim-ministru Victor Ponta, și domnule viceprim-ministru Gabriel Oprea, să dispuneți, pe de o parte, verificarea modului în care a fost întocmită de către IGPR dispoziția de eliberare din funcția de prim-adjunct al șefului IPJ Cluj a comisarului șef Cristian Pintea și a modului în care reprezentanții IGPR au reprezentat această instituție în procesele de contencios administrativ având ca obiect suspendarea respectiv anularea acestei dispoziții, și, pe de altă parte, verificarea tuturor aspectelor de natură disciplinară și penală rezultate din înregistrările conținute de telefonul folosit de polițistul susmenționat. Iar, dumneavoastră, domnule ministru al Justiției, vă solicit să cereți Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii să verifice modul de soluționare a dosarelor de contencios administrativ în care comisarul șef Cristian Pintea a avut calitatea de reclamant, având în vedere că există suspiciuni asupra imparțialității judecătorilor din aceste cauze, despre care se afirmă că ar fi fost în relații apropiate cu lideri locali ai PDL, inclusiv cu fostul prim-ministru Emil Boc, precum și să verifice motivele tergiversării soluționării dosarului Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj nr. 1118/P/2014.Solicit să-mi comunicați constatările efectuate și măsurile dispuse printr-un răspuns scris, la care să-mi anexați o copie de pe dispoziția contestată a IGPR (nr. 5287/11.10.2013)”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.