La finalul anului trecut, publicația European Voice a fost cumpărată de trustul american Politico și de grupul media german Axel Springer. Acum denumită Politico.eu, publicația este printre puținele care abordează tema crizei din Grecia altfel: compară, într-un reportaj de vacanță, situația grecilor cu cea a cetățenilor europeni din noile state membre din Est. Grecia în criză ar trebui să privească mai mult către vecinii de la nord, care trăiesc mult mai greu, muncesc mai mult, însă sunt mai cumpătați și cetățeni ai unot state cu economii mai competitive.
Punctul de frontieră dintre Grecia si Bulgaria este deprimant, cu un acoperiș de beton care se întinde peste cele patru benzi de circulație, două care duc spre Grecia, două care duc spre Bulgaria. Dedesubt se află gheretele polițiștilor care controlează o coada lunga de vehicule care se mișcă greu, majoritatea camioane, scrie Politico.eu.
După un peisaj care îți ia ochii, Grecia se termină în monotonia betonului de la frontieră. Este locul unde Grecia, și prin urmare NATO, s-a întâlnit cu Cortina de Fier și cu Pactul de la Varșovia. Însă din 2007 Bulgaria a devenit stat UE. Aici, la frontieră, ”vechea UE” se întâlnește cu noii săi membri. Nu s-a schimbat chiar totul. Grecia e în criză, iar Bulgaria încă este mai săracă, cu un PIB pe jumătate cât al Greciei. Este și mult mai ieftină și aceasta este explicația efectului profund asupra regiunii de graniță a Greciei.
Georgos, funcționar la o reprezentanță de la frontiera a Oficiului grec pentru Turism, spune ca mare parte dintre vehiculele care tranzitează punctul de trecere sunt camioane, iar majoritatea lor intră în Grecia. Puține sunt cele care ies. ”Din cauza taxelor tot mai mari, produsele grecești sunt acum mult mai scumpe. Nu sunt competitive și exportăm mai putin. De cand Bulgaria a aderat la UE, produsele lor au intrat în competiție cu ale noastre. Țara are costuri de producție mai mici și le vând mai ieftin”.
Un alt fenomen. ”Circa 2.500 de firme s-au mutat în Bulgaria. Cam 350.000 de bulgari lucrează pentru companii grecești. Bulgarii lucrează pe bani mai puțini și infrastructura de transport este mult mai ieftină la ei, prin urmare companiile grecești pot economsi bani si pot supraviețui astfel. Bulgaria nu are nici proceduri birocratice atât de complicate pentru a înființa o firmă”.
Alt aspect negativ pentru economia regiunii de la granița cu Bulgaria. Produsele din Bulgaria sunt mult mai ieftine, iar grecii se îmbulzesc în autocare pentru a-și face cumpărăturile in tara vecină. ”Cumpără de la țigări și alcool până la toate produsele din supermarketuri”, spune Georgos, care adaugă că tricoul pe care îl poartă costă 25 de euro în Bulgaria, față de 65 de euro în Grecia. ”Și este făcut în Turcia!”. Din acest motiv comerțul în Grecia se prăbușește.
”E trist. Bunurile din Bulgaria sunt mai ieftine, dar de o calitate mult mai proastă. De aceea vedem în Grecia bulgari bogați și diplomați care vin să cumpere produse mai bune. Însă grecii trec în Bulgaria pentru a cumpăra produse ieftine și proaste. Criza ne-a adus în situația asta”.
Pentru fermierii greci din zona de frontiera situația este la fel de sumbră. Christos a acceptat să discute cu cei de la Politico.eu și le spune că subsidiile pe care le primește pentru culturile de grâu și porumb sunt tot mai mici, iar seceta îl ruinează. Primește subsidii de 30% pentru motorina consumată. Subsidiile veneau la termen, de două ori pe an. Începând din 2011 au întârzie, iar în acest an nu au venit deloc. ”Nu cred că e din motive politice. Cred că guvernul pur și simplu nu mai are bani”. ”Aveam o Bancă Agriocola care dădea împrumuturi fermierilor. Însă odată cu criza, UE a cerut ca banca să se închida, ca parte a programului de restructurare. Putem lua credite de la celelalte bănci, însă dobânzile sunt mult mai mari”.
Adăugând și costul mare al îngrășămintelor, pesticidelor, ierbicidelor și al materialelor, Christos spune că vinde la 50% din prețul de producție.
Însă ce au făcut grecii cu subsidiile atât timp cât le-au primit la timp și au fost îndestulatoare. Au investit fără noimă. Christos spune că un proprietar a 1000 de hectare și-a cumparat sapte tractoare moderne, când de fapt două tractoare puternice îi erau suficiente. A cumpărat și o combină pe care a plătit 100.000 de euro, pentru a o folosi doar o lună pe an și fără a avea cui să o închirieze. Acum tot echipamentul ruginește pentru că nu este cerere pentru el. ”Și UE e de vină. Știau că banii sunt cheltuiți aiurea. De ce au tolerat asta? Pentru că erau bucuroși că-și vând echipamentele scumpe”.
Peste acestea se adaugă și concurența din partea bulgarilor, care produc la preț mai mic. ”Fac ce știu să facă și o fac corect. Trebuie să găsim o cale să producem la un cost mai mic”, spune Christos, glumind cum că ar vrea să plece să facă agricultură în Albania.
Bulgarii, chiar și cei care lucrează în Grecia, în regiunea de graniță, văd lucrurile diferit. Krasimira, o bulgăroaică care a sosit în Grecia în 1988 și a locuit aici ilegal timp de 19 ani, spune că și acum, în plină criză, grecii refuză sa lucreze așa cum o fac bulgarii. ”La prima mea slujba eram plătită cu 4000 de drahme și lucram de dimineața până seara. Niciun grec nu ar fi facut asta. Chiar și acum când am o zi liberă mi se spune să vin la lucru pentru ca grecii nu vor sa faca ceea ce fac eu”. Krasimira sortează, curăță și ambalează legume.
”În weekend lucrez la o tavernă. Patronul a încercat să angajeze greci saăl ajute în perioada asta. Însă au stat doar câteva zile – nu reușeau să se descurce. Eu am rămas mai departe”. ”Problema grecilor este că nu vor să lucreze”. ”Am auzit la o emisiune de la radio că Grecia este singura țară din lume unde băiatul de la pizza ajunge mai repede decât ambulanța”. ”Sunt în Grecia de 27 de ani și nu cred că mentalitatea lor se va schimba. Totul poate să fie în criza, însă la amiază grecii se opresc din lucru și își iau trei ore de odihnă când soarele arde mai puternic. Un grec pe care îl cunosc și care lucrează în Bulgaria a fost invitat la o emisiune TV și când a fost întrebat ce-i lipsește cel mai mult în Bulgaria a spus simplu: siesta. În Bulgaria niciun magazin nu se închide la ora 14.00. Marile magazine se închid doar pe 1 ianuarie. Celelalte sunt deschide 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână”.
Întrebată dacă grecii sunt de vina pentru situația în care se află, bulgăroaica spune: ”Absolut!”. ”Nu sunt motivați. Au învățat ca alții să facă ceea ce trebuie să facă ei. Am auzit multe soții care se plâng că sunt plictisite că nu fac nimic, însă când vine vorba de treabă se fac că nu aud. În Bulgaria rareori vezi tineri care nu lucrează. Mentalitatea e diferită în Grecia. Oamenii își fac credite pentru a merge în vacanțe și tratează banii ăștia nu ca pe un împrumut, ci ca pe un ajutor, cheltuiesc pe orice și nu fac investiții și nu se gândesc la viitor”.
Bulgăroaica care trăiește in Grecia de două decenii mai are un comentariu de făcut. ”Subsidiile au făcut ca fermierii greci să devină risipitori. De când Bulgaria a intrat in UE si fermierii au început să primească subsidii au început și ei să cumpere case și bunuri de consum, în loc sa investească.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.