Cum a fost băgat mamutul CE Hunedoara în faliment

Mineritul şi producţia de energie electrică din Valea Jiului şi din întreg judeţul Hunedoara au intrat în insolvenţă după ani de zile de jaf şi de acumulare a unor datorii imposibile. 6.500 de muncitori, din cei peste 100.000 câţi erau la începutul anilor ’90, se tem de pierderea locurilor de muncă şi de viitorul văii. Complexul Energetic Hunedoara, creaţie a guvernului Ponta, în 2012, a plecat la drum cu profit, dar a încheiat anul cu datorii de 1,67 miliarde de lei. Căpuşe din ţară şi din străinătate au pus mâna pe contracte grase de livrare de cărbune prost, deşi CEH deţine patru mine viabile, sau au făcut tot felul de studii de restructurare ce s-au dovedit fără niciun folos din moment ce compania a fost trimisă în insolvenţă.

Documente ale statului român au dezvăluit adevărata dimensiune a furtului din Valea Jiului şi deocamdată DNA şi alte organe de anchetă încă n-au mişcat, în afara unor ridicări de documente. Sunt implicaţi oameni apropiaţi fostului premier Victor Ponta şi PSD sau apropiaţi Elenei Udrea. O anchetă la CEH ar putea demonstra că paguba ar fi mult mai mare decât prejudiciul imputat lui Ponta în cazul Turceni-Rovinari, de 100 mii de euro.

Conform “Dosar de Politician” de la B1 TV, CEH a fost căpuşată timp de şapte ani prin contracte păguboase de livrare de cărbune pentru că diverse companii private, SRL-uri de apartament sau firme fantomă din Ungaria au furnizat marfă de proastă calitate. Una dintre aceste companii este LCC Compania Cărbunelui SRL din Reşiţa, deţinută de economistul Cătălin Vrânceanu.

Într-un Raport privind efectele economice produse de derularea contractelor de achiziţie de cărbune, în completare, din alte surse, încheiate de către Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, se arată că societatea “LCC Compania Cărbunelui a încălcat de-a lungul timpului în mod repetat clauzele contractuale, atât din punctul de vedere al cantităţilor livrate (care sunt mult sub cele contractate de la 760.000 tone toleranţă până la 10%, efectiv fiind livrate doar 82.170,455 tone până la 31 decembrie 2012), cât şi al parametrilor de calitate (umiditate, granulaţie, cenuşă, impurităţi, conform buletinelor de analiză, printre care Buletinul de Analiză nr. 35 din 21.06.2011 şi Buletinul de Analiză din 02.03.2012, emise de SC Electrocentrale Deva SA)”.

Intrarea lui Vrânceanu în sfera înaltă a unui complex de genul CEH sau a fostelor companii de dinainte de existenţa Complexului s-a datorat lui Aurel Niculescu, fost director comercial la Termocentrala Mintia, director general al CEH şi în 2015 director adjunct al aceluiaşi CEH. Niculescu a fost simpatizant PDL, dar apoi a ajuns un personaj foarte bine sus pus în PSD, postură care i-a permis să controleze afacerile din cadrul CEH. LCC a lui Vrânceanu a ajuns pe lista terţilor colaboratori ai companiilor ce urmau să formeze în 2012 CEH în 2008, beneficiind de o situaţie care ţine, conform Gazetei de Dimineaţă, de zone de interes politico-infracţional cunoscut şi transmis din generaţie managerială în generaţie managerial. Aceşti colaboratori terţi au venit lângă CEH în condiţiile în care cele două termocentrale ale complexului, Paroşeni şi Mintia Deva, achiziţionează huila de la minele din Valea Jiului, patru în acest moment. De altfel, respectivele centrale sunt şi raţiunea de a fi a mineritului, grav lovit în ultimii 26 de ani.

LCC Compania Cărbunelui a dat lovitura la finele anului 2008, pe 12 decembrie, atunci când a semnat contractul de vânzare-cumpărare cărbune energetic cu numărul 21973 pentru livări eşalonate începând cu luna iunie 2009 şi până în 31 decembrie 2011. Valoarea contractului a fost de 37 milioane de euro. Era vremea când sectorul comercial al termocentralei de la Deva era acoperit de sus-numitul Aurel Niculescu. Gazeta de Dimineaţă a dezvăluit faptul că tranzacţia a fost semnată după ce caietul de sarcini din procedura de achiziţie a suferit modificări aprobate în Consiliul de Administraţie din 14 martie 2008. Potrivit contractului, Termocentrala Mintia achiziţiona 760.000 de tone de cărbune la preţul de 50 lei de Gcal, preţ fără acciză şi fără TVA, cu menţiunea că el era preluat din staţia Iscroni – Valea Jiului. Din respective staţie şi până la Deva transportul era suportat Termocentrala Mintia. Recepţia era făcută la Iscroni pentru că LCC a încheiat contractul amintit în baza producţiei extreme din iazurile de la Coroieşti, pe care le avea concesionate de la Compania Naţională a Huilei încă din data de 15.08.2007 în baza contractului numărul 143. Şefii de la Mintia au fundamentat încheierea contractului pe necesitatea completării de cărbune pentru a permite respectarea programului de funcţionare a termocentralei. Dar, la vremea respectivă, CNH avea deschise şapte mine, nu doar patru cât are moştenitoarea CEH azi.

După semnarea contractului are loc un adevărat şir de evenimente care au provocat mari probleme termocentralei Mintia. S-au încheiat opt acte adiţionale la contract, au fost amânate şi modificate datele de calendar de furnizare a cărbunelui, au fost facturate cantităţi mai mari decât cele livrate sau au fost nerespectate calităţile cărbunelui. Toate aceste informaţii apar într-un raport de audit intern avizat chiar de către Aurel Niculescu, ajuns între timp director general al CEH. Consecinţele au fost următoarele:

1. Neasigurarea necesarului de cărbune invocat ca oportunitate de încheiere a contractului.
2. Impact negativ asupra bugetului unităţii, necalcularea şi nereţinerea penalizărilor pentru nelivrarea în termen a cantităţilor contractate.
3. Afectarea instalaţiilor din cauza nerespectării calităţii contractate.
4. Plata mai mare a transportatorului (GFR, firma lui Gruia Stoica, om de afaceri care are mari probleme cu justiţia română) prin plata greutăţii suplimentare transportate din cauza umidităţii peste nivelul contractat şi a eventualelor impurităţi suplimentare.

Cătălin Vrânceanu, patronul LCC, a declarat pentru Gazeta de Dimineaţă că nu a putut respecta clauzele contractuale din cauza iazurilor de la Coroieşti a căror prezentare a fost denaturată de cei de la CNH. Pentru că nu era de ajuns această stare de fapt, CEH a cumpărat ani de-a rândul cărbune adus din străinătate de către LCC. Cărbunele ara adus cu TIR-urile la poarta preparaţiei Coroieşti, era amestecat cu huila de acolo, şi tot ce se obţinea se vindea termocentralei Mintia.
Pe timpul cât CN a Huilei era condusă de Nicolae Drăgoi, Vrânceanu avea un contract prin care livra cărbune direct către Mintia. CNH s-a băgat în ecuaţie şi a devenit intermediar. Astfel, cumpăra huila de la LCC la un preţ puţin mai mare decât cel oferit de Mintia, pentru a-l revinde apoi termocentralei ca şi cum cărbunele era din producţie proprie, la un preţ de circa 90 lei, mai mare.

Filiera elveţiană

Tot la Mintia venea cărbune adus de Vitol Geneva, un important trader de cărbune de pe piaţa românească. În timpul mandatului lui Tiberiu Borca, membru PDL, la Mintia s-a publicat un anunţ pentru import de cărbune. Nu s-a organizat nicio licitaţie, ci s-a negociat direct cu Vitol. Primul lot de cărbune, de 63.000 de tone, este cumpărat cu 99.2 euro/tonă. S-au încheiat apoi cinci contracte adiţionale pentru încă 157.000 tone de cărbune adus de afară. Preţul acestui cărbune de import a fost cu 20 de euro/tonă mai mult decât pentru cărbunele din Valea Jiului. Asta înseamnă o pagubă de 22 milioane de euro. Se schimbă puterea în 2012, dar metehnele rămân. În timpul mandatului lui Costel Alic (PSD), Mintia încheie un nou contract cu Vitol pentru alte 200.000 tone, fără niciun anunţ în prealabil. Valoarea contractului se ridică la 18 milioane euro plus TVA. Fiscul susţine că Electrocentrale Deva a plătit cu 1,8 euro/tonă mai mult decât pentru cărbunele românesc. Astfel, afacerea cu elveţienii a însemnat o pagubă de 40 de milioane de euro în doi ani.

Firme fantomă

“Dosar de Politician” arată că CEH a fost spoliată de-a lungul vremii de tot felul de firme fantomă înregistrate în paradisuri fiscale, iar provenienţa cărbunelui fiind Rusia sau spaţiul ex-sovietic, însă documentele de provenienţă erau falsificate în Ungaria. Un astfel de exemplu este compania Hardington LLC, din Washington, care nu figurează în registrul de comerţ american, a vândut circa 20 de mii de tone de cărbune către electrocentrale Deva pretinzând că acest cărbune provine din rezerva de Stat a Ungariei.

La mijlocul anului 2011, Hardington LLC trimite Electrocentrale Deva o ofertă pentru vânzarea a 20.000 de tone de cărbne din rezerva de stat a Ungariei. Preţul era de 80 de euro pe tonă. Câteva zile mai târziu, Electrocentrale refuză oferta, dar Hardington cere cu 15 euro mai puţin. Afacerea se încheie. Omul din spatele afacerii pare să fie Victor Daniel Benga, un om de afaceri din Baia Mare, care controlează trei companii de consultanţă. Benga neagă la Digi24 prezenţa sa în această încrengătură. Interesant este că, în contabilitatea Electrocentrale, apare o cantitate de 95.000 de tone, nicidecum 20.000 de tone. Suma pe care compania din Deva urma să o plătească fantomaticului Hardington a fost de 6,7 milioane de euro.

Un an mai târziu, Hardington dispare din ecuaţie, dar apar alte fantome, de data asta din Ungaria. GR-Carbon Kft, Energo-Ru Kft, Psycholucia Kft şi Train Hungary Kft. Ele aveau sarcina să meargă mai departe cu contractele de dinainte iar valoarea însumată a lor a fost exact de 6,7 milioane de euro. Ele ar fi trebuit să ducă la capăt contractele. Prima tranzacţie a fost cea cu Psycholucia Kft. Firma din Ungaria, înregistrată ca SRL non-profit, urma să livreze 25.000 de tone de cărbune, pentru 1,7 milioane euro plus TVA. Obiectul de activitate al acestui SRL era consilierea psihologică pentru angajaţii companiilor şi organizarea trainingurilor pentru sexologi!

În Raportul amintit mai sus se spune că la 29.11.2012 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cărbune energetic pentru livrări eşalonate cu data semnării contractului, până la 31 martie 2013. La 4.12.2012, prin Hotărârea CA a CEH nr. 27/04.12.2012 se ia la cunoştinţă şi implicit se aprobă încheierea contractului nr. C 210/29.11.2012 cu Psychologia KFT Budapesta Ungaria. La solicitarea experesă Psychologia KFT Budapesta Ungaria, înregistrată sub nr. 3569/18.12.2012 de extindere a termenului de livrare, se încheie actul adiţional nr. 1, la Contractul de vânzare-cumpărare cărbune energetic nr. C 210/29.11.2012, prin care se extinde durata de valabilitate a contractului până la data de 31.07.2013, fără a se percepe penalizări, pentru neîndeplinirea clauzelor contractual de către furnizor şi fără o analiză prealabilă a stocului de cărbune aflat în curtea termocentralei Mintia şi a graficelor de livrare cărbune energetic a CNH. Mai exact, ungurii sau cine e în spatele lor puteau să nu mai trimită niciun gram de cărbune pentru că n-ar fi fost penalizaţi. Acţionarul majoritar al Psychologia KFT Budapesta Ungaria este Bojtor Lucia Zsuzsanna, sexolog acreditat. Într-un interviu acordat Digi24, aceasta a spus că a fost un contract de tip ad-hoc, pe care l-au îndeplinit atât firma pe care o conduce, cât şi partea românească. Aceasta nu a dorit să dezvăluie cum a ajuns să livreze cărbune în Valea Jiului şi care e legătura cu omul de afaceri Victor Daniel Benga.

Iţele duc la Gruia Stoica

O altă firmă înregistrată în Ungaria, GR Carbon KFT, câştigă la finele lui 2011 un contract pentru livrarea a 20.000 de tone de cărbune. În ianuarie 2012, aceasta cedează contractul către Train Hungary Kft. Peste o lună, Electrocentrale Deva semnează un act adiţional, pentru o cantitate suplimentară, de aproape 9.000 de tone. Costul total este de două milioane de euro, conform Digi24. Însă Fiscul din România nu a identificat documente de subcotractare, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind proveninenţa huilei din Ungaria. Reprezentantul Train Hungary KFT, Graţian Călin, a declarat pentru Digi24 că a fost contactat de GR Carbon şi în calitate de transportator feroviar li s-a subcontractat acest contract de furnizare. “Nu am fost solicitaţi de către ANAF-ul din Ungaria şi nu ni s-au solicitat documente în acest sens. Cu siguranţă că există contracte semnate între această societate cu societatea noastră pentru acest obiect al contractului. Este practic imposibil de transportat pe calea ferată mai cu seamă produse energetice care sunt accizate fără a avea documente de vânzare-cumpărare sau acte de comerţ”, a mai declarat Graţian Călin pentru Digi24.

Legăturile Electrocentrale Deva cu Train Hungary Kft nu s-au rezumat doar aici pentru că în mai 2012 s-a încheiat un al doilea contract, dar de data asta direct. Train Hungary Kft urma să livreze 27.000 de tone la Deva în valoare de 1,85 milioane de euro plus TVA. Graţian Călin a recunoscut că acest cărbune venea nu din Ungaria, ci din Rusia. Fiscul a descoperit că intermediarul afacerii a fost acelaşi Victor Daniel Benga. Train Hungary Kft a livrat în total 56.000 de tone şi a încasat 3,9 milioane de euro. În spatele Train Hungary Kft stă compania românească Grampet, adică Gruia Stoica, cel care a vrut să cumpere CFR Marfă, dar a fost închis pentru fapte de corupţie.

Afacerile Electocentrale Deva cu firme înregistrate în Ungaria nu s-au rezumat doar la atât. În august 2012, compania a încheiat un contract cu Energo-RU Kft. Aceasta urma să livreze 15.000 de tone de cărbune cu preţul total de 1,1 milioane de euro plus TVA. În conducerea acestei companii apare Kajuha Zoltan, care are şi funcţia de director economic la Train Hungary Kft, controlată de Gruia Stoica. În Energo-Ru Fft, Victor Daniel Benga este menţionat ca director şi ca acţionar. În acţionariat mai apare şi Bojtor Vilmos Laszlo, un cetăţean maghiar pus sub urmărie penală într-un dosar al DNA Oradea pentru spălare de bani. Tatăl tuturor acestor companii, Gruia Stoica, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influenţă în dosarul privatizării CFR Marfă.
Împăratul Văii Jiului, Adrian Gărdean.

O altă afacere investigată de procurorii DNA este, conform “Dosar de Politician”, contractul de 15 milioane de euro pentru colectarea şi transportul de zgură câştigat de afaceristul Adrian Gărdan, zis şi împăratul Văii Jiului, cel care i-ar fi cărat geanta cu 900 de mii de euro şpagă Elenei Udrea.

Famila Gărdean, care controlează societatea Termogaz Comapany, este implicată în scandalul Gala Bute şi are multe ramificaţii în interiorul CEH. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, societatea energetică “a devenit practic recuperator de creanţă în numele SC Termogaz Company (furnizorul de drept al UATM Lupeni) din fondurile bugetului de stat”. “De fapt, încrengătura financiară duce chiar la Primăria Lupeni, de unde Termogaz ar fi avut bani de recuperat. Şi de ce s-ar fi zbătut cei de la Termogaz dacă tot şi-au găsit recuperatorii, adică fix Complexul Energetic Hunedoara ai cărui foşti şefi au fost de acord cu ideea preluării datoriei?! Practic, după cum au stabilit auditorii externi, CEH şi Termogaz Company au convenit ca avansul acordat de CEGH în cadrul unui contract comercial, în valoare de 8,618 milioane lei, la care se adaugă alte 5,2 milioane de lei, să fie recuperate din bugetul de stat de CEH. În doi timpi şi trei mişcări s-a încheiat un contract de cesiune de creanţă între cele două părţi, banii urmând să fie recuperaţi de la Primăria Lupeni, cu care Termogaz a avut relaşii contractual”, scrie zhd.ro. Contractul de cesiune a sumelor datorate de UATM Lupeni are la bază o înţelegere comercială nefinalizată între compania familiei Gărdean şi complexul energetic. În 2011, o asociere de trei firme, printre care şi Termogaz Company, trebuia să realizeze proiectul de colectare şi transport în depozit a zgurii, cenuşii şi a produselor de desulfurare. Zhd.ro scrie că, potrivit contractului, trebuia să fie achiziţionate, montate şi puse în funcţiune echipamentele staţiei de şlam dens nr.2, contractul incluzând proiectarea detaliilor de execuţie. CEH a achitat un avans de 8.618.000 lei pentru achiziţionarea echipamentului necesar efectuării lucrărilor, dar banii ar fi fost folosiţi de Termogaz în alte scopuri. Firma lui Gărdean trebuia să returneze banii, în condiţiile în care lucrarea nu s-a efectuat, iar firma a intrat în insolvenţă, dar în septembrie 2013 cei doi parteneri de afaceri găsesc ca oportună încheierea respectivului contract de cesiune de creanţă, prin care entitatea energetică urma să recupereze avansul de la Primăria Lupeni în contul datoriilor pe care aceasta le înregistra către firma din Haţeg, constructor de altfel al domeniului schiabil din Straja.

Contractul a fost parafat în data de 5 septembrie 2013. CEH şi-a dat acordul ca din totalul de 13.875.740 lei, suma de 8.618.000 lei – banii pe care îi avea de altfel de recuperat – să rămână în conturile complexului, în timp ce diferenţa de 5.257.740 de lei să fie alocată celor de la Termogaz Company. Şi tot în data de 5 septembrie, angajaţii CEH au încheiat şi acordul cu Primăria Lupeni pentru stingerea obligaţiilor de plată/ fiscale, invocând prevederile OUG 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, deşi, spun inspectorii Curţii de Conturi, CEH nu avea înregistrate în contabilitatea sa sume restante de încasat de la bugetul local al Municipiului Lupeni, rezultate dintr-o relaţie de furnizare de bunuri, servicii sau lucrări.

La jumătatea anului trecut, procurorii DNA au început percheziţii la Termocentrala Deva, unde au căutat contractele legate de modernizarea grupului 3, retehnologizat în 2009. Procurorii DNA de asemenea au făcut percheziţii la Administraţia Finanţelor Publice Deva şi la firme din judeţele Hunedoara şi Maramureş, printre care şi Termogaz, într-un dosar care vizează fapte de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2011 – 2015, în legătură cu contracte nerentabile privind importul de cărbune şi lucrări de retehnologizare. Ulterior, percheziţiile au fost extinse şi la sediul Complexului Energetic Hunedoara, din Petroşani, iar potrivit unor surse din cadrul anchetei, procurorii erau însoţiţi de mascaţi de la Trupele Speciale ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba. Aceleaşi surse susţineau că ar fi vizate, în special, contractele privind importurile de cărbune.

Termogaz Company din Haţeg este societatea care a câştigat proiectul de modernizarea a staţiunii Straja, printre acţionarii acesteia fiind Miron Gărdean, fratele lui Adrian Gărdean, cu 44%, şi Miron Lupulescu, cu 1%.

Consilierul neoficial al lui Ponta

Unul dintre consilierii fostului premier Victor Ponta, şi anume Dan Gheorghiu, a câştigat prin firma sa, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, patru contracte de consultanţă succesive al căror obiect era realizarea unor studii de restructurare a CEH. Planul de restructurare a fost atât de “reuşit” încât societatea a intrat în insolvenţă, susţine “Dosar de Politician”. Contractele au valorat peste 1 miliarde de lei.

ISPE a fost singurul ofertant ce s-a prezentat la liciaţia anunţată de CEH. Compania trebuia să elaboreze până la finele lui 2015 un plan de restructurare ce urma să fie prezentat Comisiei Europene, în caz contrar CEH trebuia să intre în lichidare. ISPE este cunoscut în special pentru contracte încheiate cu societăţile energetice pentru proiectări, studii pentru proiectări de investiţii, prezentări de soluţii tehnice, elaborări de caiete de sarcini, consultanţă tehnic, nicidecum pentru elaborarea planurilor de restructurare. ISPE îi are ca administratori pe Dan Gheorghiu, Virgiliu Rădulescu şi pe Viorel Gafiţa. Acţionarii ISPE sunt Romelectro, firma lui Gafiţa, şi Dan Gheorghiu.

Hotnews scrie că de când a fost numit consiler neplătit al lui Victor Ponta, în 2012, ISPE a încheiat zeci de contracte bănoase cu societăţile energetic de stat, în special cu CE Oltenia şi Transelectrica. De asemenea, şi Romelectro lui Gafiţa a avut numai de câştigat. Unul dintre cele mai importante contracte semnate în ultima perioadă este cel de 78,7 milioane de euro, fără TVA, încheiat cu Hidroelectrica pentru retehnologizarea CHE Stejaru.

Din momentul înfiinţării, 2012, până azi, Complexul Energetic Oltenia a atribuit zeci de contracte grupării ISPE-Romelectro. Conform datelor de pe SEAP, consultate de Hotnews, ISPE a obţinut nu mai puţin de 29 de contracte în doar trei ani, 2012-2015. Cele mai multe au fost încheiate în urma unor proceduri fără anunţ de participare, contractele vizând în principal elaborarea de studii şi servicii de audit. Cele mai mari contracte sunt cele cu Romelectro, de ordinal zecilor de milioane de lei. Din 2012, Romelectro a încheiat nouă contracte cu CE Oltenia.

“Pentru a justifica restructurarea complexului Hunedoara guvernul, Ponta a acordat un ajutor financiar sub formă de împrumut, de 38 de miloane de euro din bugetul de stat. Banii au fost în mod evident cheltuiţi deşi Comisia Europeană obligă guvernul să recupereze împrumutul după 6 luni. Tragedia oamenilor care îşi vor pierde locurile de muncă la Deva şi Petroşani este comparabilă doar cu ticăloşia şi corupţia guvernanţilor!”, a declarat Silviu Mănăstire în cadrul emisiunii Dosar de Politician de la B1 TV.

Sute de milioane aruncate pe geam

Diversele conduceri ale CEH au aruncat pe geam sute de milioane de lei pentru întocmirea de dispoziţii, documentaţii, consultanţă, suport tehnic, rapoarte de audit, sercivii informatice, analize de risc etc. O centralizare făcută de Jurnalul Văii Jiului arată adevărata dimensiune a acestui tip de cheltuire a banului CEH. În ultimii trei ani au fost atribuite următoarele contracte:

– „Evaluarea globală a CEH SA”, achiziţie finalizată la data de 30.10.2015, 22.100 lei + TVA, contract încheiat cu Romlider Evaluări Imobiliare SRL Bucureşti.
– “Servicii de consultanţă şi asistenţă juridică pentru elaborarea şi implementarea proiectului de divizare parţială a Societăţii CEH SA”, achiziţie finalizată la data de 30.10.2015, 28.224 lei + TVA, contract încheiat cu SPRL Mocanu şi Asociaţii Bucureşti.
– „Servicii de evaluare globală a Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA şi evaluare a activelor la data de 30.06.2015, în vederea divizării parţiale a societăţii”, achiziţie finalizată la data de 30.10.2015, 22.100 lei + TVA, contract încheiat cu Romlider Evaluări Imobiliare SRL Bucureşti.
– „Suport tehnic, asistenţă tehnică şi auditare bază de date pentru sistemul informatic SIVECO Applications 2011 aferent componentelor: Managementul Finanaciar-Contabil, Managementul Mijloacelor fixe şi al Obiectelor de inventar, Managementul Salarizării şi Managementul Stocurilor, achiziţie finalizată la data de 12.06.2015, 58.389,51 lei + TVA, contract încheiat cu SIVECO România SA Bucureşti.
– „Servicii informatice de asistenţă administrare şi intervenţie pentru infrastructură reţea informatică”, achiziţie finalizată la data de 22.12.2014, 22.000 lei + TVA, contract încheiat cu ITPS SRL Timişoara.
– „Servicii de analiză de risc la securitatea fizică”, achiziţie finalizată la data de 18.08.2014, 29.331,20 lei + TVA, contract încheiat cu PFA Andraş Dorel Timişoara.
– „Audiere şi evaluare recertificare sistem management”, achiziţie finalizată la data de 11.04.2014, 78.435 lei + TVA, contract încheiat cu SRAC Cert SRL Bucureşti.
– „Audit financiar pentru situaţiile financiare aferente anului 2013”, achiziţie finalizată la data de 26.03.2014, 110.000 lei + TVA, contract încheiat cu BDO Audit SRL Bucureşti.
– „Suport tehnic, asistenţă tehnică şi auditare bază de date pentru sistemul informatic SIVECO Applications 2011 aferent componentelor: Managementul Finanaciar-Contabil, Managementul Mijloacelor fixe şi al Obiectelor de inventar, Managementul Salarizării şi Managementul Stocurilor, achiziţie finalizată la data de 03.04.2014, 57.758,31 lei + TVA, contract încheiat cu SIVECO România SA Bucureşti.
– „Bilanţ termoficare, transport şi distribuţie”, achiziţie finalizată la data de 06.02.2014, 66.900 lei + TVA, contract încheiat cu ICEMENERG SA Bucureşti.
– „Articole informative”, achiziţie finalizată la data de 18.12.2013, 24.000 lei, contract încheiat cu Ariva Media SRL Vulcan. S-au mai încheiat două astfel de contracte, ambele de aceeaşi valoare, ambele cu societăţi media din zona Deva.
– „Mentenanţă program Ciel”, achiziţie finalizată la data de 26.11.2013, 73.870,92 lei + TVA, contract încheiat cu Dual Com Tech SRL Deva.
– „Valorificare potenţial hidroenergetic”, achiziţie finalizată la data de 12.11.2013, 30.000 lei + TVA, contract încheiat cu ISPE SA Bucureşti.
– „Documentaţie pentru autorizaţie integrată de mediu”, achiziţie finalizată la data de 11.10.2013, 45.000 lei + TVA, contract încheiat cu Phoebus Adviser SRL Timişoara.
– „Servicii de consultanţă”, achiziţie finalizată la data de 01.07.2013, 64.295 lei + TVA, contract încheiat cu Sisteme de Control Managerial SRL Deva.
– „Asistenţă tehnică şi auditare bază de date pentru SIVECO Applications 2011”, achiziţie finalizată la data de 26.04.2013, 26.268,65 lei + TVA, contract încheiat cu SIVECO România SA Bucureşti.
– „Evaluare globală a CEH SA în vederea fuziunii”, achiziţie finalizată la data de 23.04.2013, 34.000 lei + TVA, contract încheiat cu Evalconsult Group SRL Târgu Jiu.
– „Suport tehnic, asistenţă tehnică şi auditare bază de date pentru sistemul informatic SIVECO Applications 2011 aferent componentelor: Managementul Finanaciar-Contabil, Managementul Mijloacelor fixe şi al Obiectelor de inventar, Managementul Salarizării şi Managementul Stocurilor, achiziţie finalizată la data de 04.03.2013, 30.336,81 lei + TVA, contract încheiat cu SIVECO România SA Bucureşti.

CEH este o fabrică de produs pierderi. Cele două termocentrale produc cel mai scump curent din România. Pentru fiecare Megawatt vândut cu 36 de euro consumă între 68 şi 86 euro. Conform Digi 24, în 2013, complexul a produs trei milioane de Megawatti, pentru care statul ar fi cheltuit 204 milioane euro. Pentru această energie, ar fi primit 109 milioane euro. Pierderea este de 95 milioane euro.
Foştii miniştri Varujan Vosganian, Adriean Videanu şi Ion Ariton au aprobat contracte prin care Hidroelectrica, producător de energie ieftină, lua curent scump de la Mintia sau Paroşeni, pe care apoi îl revindea traderilor de energie, cu preţ mai mic. Traderii revindeau energia pe piaţa liberă. Comisia Europeană a taxat acest comportament şi a decis ca CEH să returneze către Hidroelectrica nouă milioane euro pentru curentul vândut cu preţ mare. Societatea nu a avut din ce să plătească. În aprilie 2015, guvernul a decis să-i acorde Complexului din Hunedoara un împrumut cu scadenţa la şase luni.

Toate aceste poveşti şi întâmplări îşi aşteaptă verdictul. DNA a mişcat puţin, însă nimeni nu a fost până acum tras la răspundere. S-ar putea ca jaful de la CEH să ascunde sume colosale, infinit mai mari decât la Turceni-Rovinari, unde sunt implicaţi Victor Ponta şi Dan Şova.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.