Dan Manolescu, Ministerul Finanţelor: Vom avea excedent bugetar în 2015

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Manolescu, a declarat în cadrul unei conferinţe legate de Codul Fiscal, organizată la BNR, că bugetul de stat a avut excedent până spre finalul anului trecut şi a explicat că va fi la fel şi anul acesta. Din acest motiv, spune oficialul, statul a considerat că e mai bine să lase mai mulţi bani economiei. “Dacă ne uităm la execuţia bugetară, anul trecut bugetul a fost pe excedent până în noiembrie. În ultimele două luni s-a cheltuit până când bugetul s-a închis la 1,8% deficit. Este Codul Fiscal sustenabil? Poate fi! Dar trebuie să vedem cum redistribuim veniturile încasate. Cheltuielile reprezintă o zonă în care ar trebui să fim atenţi şi să vedem când să cheltuim şi pe ce să îi cheltuim”, a declarat Dan Manolescu.

Secretarul de stat a spus că discuţia principală în legătură cu Codul Fiscal se duce în jurul sustenabilităţii economiei. “Dacă ne uităm la veniturile bugetare din 2009 până în prezent vedem că acestea sunt pe un trend crescător. Având în vedere aceste creşteri, strict din perspectiva veniturilor, Codul Fiscal e OK. Codul e un instrument fiscal dar trebuie privit în contrapondere cu rolul pe care statul îl are privind redistribuirea veniturilor”, a mai spus Manolescu.

În ultimele luni, autorităţile au luat mai multe măsuri care au sporit cheltuielile statului: au crescut pensiile militarilor, alocaţiile iar pe viitor se preconizează creşterea veniturilor bugetarilor cu 70%, dar şi pensiile funcţionarilor din Parlament şi ale foştilor diplomaţi.

Foto Timi Slicaru

Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal: Codul Fiscal aprobat de Parlament, risc de destabilizare permanentă

Aplicarea Codului Fiscal în forma aprobată de Parlament şi de Guvern presupune un risc de destabilizare permanentă, impactul total al măsurilor incluse fiind de 17,1 miliarde de lei numai în 2016, ceea ce va duce deficitul bugetar la 3,1% din PIB anul viitor, la 2,7% în 2017 şi la 3,5% în 2018, iar pieţele financiare vor sancţiona România, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, în cadrul dezbaterii.

Relaxarea fiscală este bună, nimeni nu poate nega asta, însă trebuie să vedem dacă putem face acest lucru în condiţiile bugetare pe care le avem, a declarat Dumitru. „Nu cred că trebuie să se pună problema în discursul public dacă vrem sau dacă nu vrem relaxare fiscală. Dacă facem un sondaj acum, o să vedem că toată lumea vrea relaxare fiscală. Relaxarea fiscală este bună, şi nimeni nu poate să nege asta, dar trebuie să supunem dezbaterii dacă putem să facem acest lucru în condiţiile bugetare pe care le avem. Dacă ne uităm doar la partea de venituri bugetare facem o mare greşeală pentru că trebuie să ne uităm şi la partea de cheltuieli bugetare“, a declarat Dumitru. Acesta a ţinut să precizeze că diminuarea cotei de la 24% la 19% este de fapt de 8 puncte procentuale, nu de 5 puncte, întrucât cota medie de TVA pe coşul de consum va ajunge la 14%, de la maximul de 22%, plasând România sub toate statele din Europa Centrală şi de Est. „Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cotă standard, cota medie a ajuns la 22%”, mai spus Ionuţ Dumitru.

Conform acestuia, România a avut una dintre cele mai mari creşteri ale datoriei publice în termeni relativi în perioada 2007-2014 şi o eventuală relaxare fiscală ar împinge ţara într-o inevitabilă fază de recesiune. “Avem rezerve serioase că stimulând consumul va avea un efect pe termen lung asupra creşterii. Vom vedea o bunăstare pe termen scurt, nu pe termen lung. România a intrat în criză cu 12% datorie în PIB. Acum suntem la 40%. Grecia a intrat cu 100% acum e la 170%. Datoria noastră nu mai trebuie să crească întrucât riscăm să atingem uşor pragul de 50%. Efectele de runda a doua la nivelul încasărilor bugetare sunt de 0,2% din PIB în 2016, 0,5% din PIB în 2017 şi 0,7% din PIB în 2018. În scenariul în care cresc şi salariile în sectorul bugetar, stimulul fiscal prociclic proiectat pentru 2016 ar fi chiar mai puternic ca amploare decât cel din anul 2008”, a declarat Dumitru.

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, tocmai a anunţat că în următorii trei ani salariile bugetarilor vor creşte cu 70%. Ionuţ Dumitru scpune că o continuare a creşterii datoriei publice ne-ar vulnerabiliza foarte mult în faţa unei viitoare recesiuni ciclice: datoria publică poate creşte cu uşurinţă peste 60% din PIB în această situaţie.

Dumitru spune că la nivel european, băncile din România au cea mai mare expunere faţă de stat ca pondere din total active, ceea ce înseamnă o constrângere majoră pentru expansiunea suplimentară a datoriei publice. “Capacitatea suplimentară de absorbţie a datoriei publice este foarte limitată la nivelul actual de dezvoltare a sistemului financiar intern. România are o pondere mai mică a deţinerilor nerezidenţilor de titluri denominate în monedă naţională, însă aceste deţineri sunt majoritare în cazul maturităţilor lungi”, a mai spus Dumitru.

Acesta a mai tras atenţia asupra faptului că investiţiile private evoluează foarte slab începând cu 2012, iar investiţiile publice au scăzut continuu (ca pondere din PIB) începand cu 2009, atingând în 2014 minimul ultimilor 9 ani. “Consumul a recuperat deja căderea din timpul crizei, în timp ce investiţiile sunt în termeni reali cu circa 45% mai scăzute faţă de nivelul din 2008. Chiar dacă excludem bula speculativă precriză din sectorul imobiliar/construcţii, investiţiile sunt încă mult sub nivelul lor de trend pe termen mediu”, a mai declarat Dumitru.

Economistul şef al BCR, Radu Crăciun, este noul preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România

Radu Crăciun, BCR: Din păcate, România s-a dezvoltat haotic

Economistul şef al BCR, Radu Crăciun, a declarat că România are nevoie de o dezvoltare pe termen lung iar această idee este împărtăşită de toată lumea. Din păcate, a spus Crăciun, până în prezent dezvoltarea ţării noastre nu a fost gândită şi organizată pe termen lung. “Ne-am dezvoltat mai degrabă haotic. Sunt zone ale României în care piaţa muncii este foarte restrânsă, în care nu mai sunt suficienţi oameni bine calificaţi, sunt zone condamnate la sărăcie şi care nu au cum să scape din această stare. România are nevoie de o dezvoltare prin asumare”, a spus acesta.

Radu Crăciun a spus că reducerea TVA va avea un efect benefic pe termen scurt. “Ar trebui văzut în ce măsura efectele benefice se vor menţine şi în viitor. În lipsa altor criterii de atractivitate, compensăm acest lucru printr-o fisclitate foarte scăzută”, a declarat oficialul BCR. Conform acestuia, trebuie să decidem dacă vrem o dezvoltare prin delegare sau una prin asumare. „Las mai mulţi bani la dispoziţia sectorului privat pentru ca ei ştiu cel mai bine ce să facă cu ei sau eu, Stat, ştiu mai bine ce să fac cu banii şi îi las la mine. Eu cred că într-o economie cum e a noastră, Statul trebuie să-şi asume nişte responsabilităţi. Săptămânile acestea instituţiile europene îşi asumă rolul de a investi în economia românească, tocmai pentru a suplini lipsa investiţiilor sectorului privat”, a mai spus Crăciun la dezbaterea de la BNR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.