Daniel Morar vorbește într-un interviu acordat Adevărul despre rolul de procuror anticorupție în România și despre presiunile pe care SRI le face.
Morar vorbește despre faptul că după 2000, după înființarea PNA și transformarea în DNA a început lupta anticorupție în România, iar până atunci, procurorii se ocupau de cazuri de furt, tâlhărie și omoruri. În privința unor piedici care se puneau unui procuror, Morar spune că „în general, am avut libertate din partea şefilor mei. Au fost însă şi situaţii în care şefii mi-au luat dosarele, mi-au infirmat soluţiile, au dat altele şi evident că acele dosare aveau ca subiecţi persoane cu o oarecare relevanţă în plan local”.
Morar a vorbit și despre un binom SRI-DNA – „cât timp am condus DNA-ul, SRI a avut un rol… hai să nu-i spunem periferic, dar a avut un rol în limitele legii. Ceea ce spunea legea este că serviciile de informaţii – acum toată lumea se cantonează pe SRI că e cel mai activ – trebuie să trimită la Parchete toate informaţiile pe care le obţin în cadrul activităţii specifice. Nu fac un favor nimărui – nici acestei ţări, nici DNA-ului, nici procurorilor – ofiţerii SRI care trimit informaţiile la parchet, pentru că sunt obligaţi prin lege. Cealaltă atribuţie a serviciilor de informaţii – în speţă a SRI-ului – este de a asigura sprijinul logistic pentru interceptări pentru că ei deţin toată logistica pentru interceptări în România şi toate interceptările se fac prin logistica SRI. Cam aici trebuie cantonată activitatea şi implicarea SRI în lupta anticorupţie. Pentru că atunci când după 1990 li s-au luat serviciilor de informaţii atribuţiile judiciare s-a avut în vedere un lucru elementar: nu poţi să fii în acelaşi timp un deţinător al unor informaţii enorme, importante şi să şi poţi să faci dosare penale. Pentru că ai avea prea multă putere”.
În activitatea de la Curtea Constituțională „au fost cele trei legi pe care lumea le cunoaşte ca „Big Brother”, legi pe care SRI-ul şi le-a asumat la modul evident, un lucru iarăşi defect din punctul de vedere ale unei democraţii constituţionale, legile sunt aprobate de Parlament. Am văzut toţi că (…) cei mai vocali erau cei de la serviciile de informaţii. În esenţă, nu este greşit ca o instituţie a statului să spună „Avem nevoie de o asemenea lege, că lucrăm pe baza ei”, dar este greşit să te erijezi în singura instituţie care promovează şi susţine aceste legi”.
Morar subliniază că atunci când au apărut amenințări directe la Curtea Constituțională sau prin articole de presă s-a depășit un cadru legal.
„Iar totul a culminat cu ameninţările clare ale fostului şef al SRI care a spus că dacă se va întâmpla ceva va şti pe cine să arate cu degetul. Acest lucru nu se întâmplă într-un stat civilizat, este un moment la care nu ar trebui să se ajungă şi probabil că au fost într-un moment din ăsta în care au crezut că au multă putere. Nu, n-au puterea să ameninţe instituţiile statului şi nu trebuie să se mai ajungă aici. La fel cum o declaraţie a unui reprezentant al SRI-ului că urmăreşte dosarul până la soluţionarea definitivă este de neacceptat şi de neînţeles. Nu au treabă în această zonă”, spune judecătorul.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.