Decizia CEDO privind penitenciarele din România

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit că statul român are la dispoziţie șase luni pentru a stabili un plan de măsuri care să rezolve situația din penitenciare. Potrivit CEDO, condiţiile de detenţie din penitenciarele românești contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale. Instanța nu a amendat însă România decât cu circa 17.850 de euro în cazul Rezmives.

Astfel, CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce a fost sesizată de patru cetățeni români – Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi – în legătură cu condiţiile din închisorile din România.

CEDO a decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante. Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de suprapopularea celulelor, insuficiența instalațiilor sanitare și lipsa igienei, calitatea proastă a hranei, vechimea materialelor primite, precum și prezența șobolanilor și a insectelor în celule.

Curtea europeană a hotărât să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, apreciind că situaţia reclamanţilor indică o problemă generală.

CEDO cere României să implementeze măsuri care să diminueze supraaglomerarea din închisori şi să amelioreze condiţiile de detenţie și, în plus, statul trebuie să implementeze căi de “recurs preventiv” şi “recurs compensatoriu specific”. “Recursul preventiv trebuie să îi permită judecătorului care supraveghează executarea pedepsei şi tribunalelor să pună capăt unei situaţii care contravine Articolului 3 din Convenţie şi să acorde indemnizaţii. Recursul compensatoriu specific trebuie să permită obţinerea unei indemnizaţii adecvate în cazul oricărei încălcări a Convenţiei privind un spaţiu vital insuficient şi/sau condiţii materiale precare”, precizează Curtea.

CEDO a hotărât să suspende analizarea unor plângeri similare timp de şase luni, până când România va prezenta un plan de măsuri pentru rezolvarea situaţiei.

Grindeanu: Decizia CEDO nu ne duce în situația de a plăti sume mari de bani

„Salut, în sfârșit, această decizie, care nu ne duce în situația, în acest moment, (…) de a plăti sume mari de bani, dar ne obligă să venim, (…) în cele șase luni date ca și termen, cu un plan de măsuri concret, agreat și de Consiliul de Miniștri, dar și de Guvernul României, astfel încât problema (…) semnalată de CEDO să înceapă să fie rezolvată, pentru că această decizie vine urmare a problemelor (…) pe care le avem, a problemelor existente în penitenciarele din România. Deci urmare a acelor probleme, avem această decizie care ne dă un termen de șase luni, în care să venim cu aceste măsuri”, a declarat Grindeanu.

Guvernul, determinat să respecte decizia CEDO și să îmbunătățească condițiile din penitenciare

„Am avut o discuție, în urmă cu câteva zeci de minute, cu domnul ministru Tudorel Toader. Sunt convins că va veni, în ritmul potrivit, cu acest plan de măsuri, astfel încât în cele șase luni, date ca și termen, să reușim să aprobăm acest plan, să facem pași concreți și, până la urmă, sigur, n-aș vrea să duc la extrem, dar să facem lucruri în șase luni care poate trebuiau făcute (…) în ultimii 26 de ani”, a precizat Grindeanu.

Cele șase luni sunt suficiente

„E timp suficient să facem acest plan de măsuri, să luăm măsuri concrete, nu doar să facem planul, astfel încât să arătăm că suntem determinați în a respecta (…) decizia CEDO și a îmbunătăți condițiile din penitenciare, care, iată, nu sunt invenții, nu sunt lucruri spuse doar de către unii și alții și azi s-a dovedit că sunt lucruri extrem de grave, care au dus la asemenea decizii”, a mai afirmat Grindeanu.

Preşedinte ÎCCJ, despre decizia CEDO

Cristina Tarcea a precizat că în 6 luni se poate face un plan de măsuri, dar „nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”.

„Este problema Executivului să asigure locurile de detenţie de o asemenea manieră astfel încât să asigure un trai decent deţinuţilor. Din păcate, printre criteriile de aplicare a pedepsei nu se enumeră şi existenţa sau nu a numărului suficient de locuri în penitenciar. Pentru prezentarea unui calendar, cred că este un termen suficient, dar având experienţa şi hotărârii pilot anterioare în care iniţial se fixase un termen de 18 luni pentru soluţionarea problemei retrocedărilor în care de la acea dată Guvernul şi Legislativul neputând adopta în termenul stabilit anumite măsuri, s-a solicitat o amânare a acestui termen, o prelungire a acestui termen, lucru care s-a obţinut în cele din urmă. În şase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea finală a acestei probleme. Prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat. Mi-e greu să cred că în 6 luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare. În ministrul Justiţiei şi în ministerul Justiţiei am foarte mare încredere şi la modul cel mai sincer, dar trebuie să fiu o tipă realistă şi să realizez că în şase luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani”, a declarat Tarcea, la sediul CSM.

Nicolicea: Vedeţi că avem dreptate?

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei, Eugen Nicolicea, a precizat, marţi, că decizia anunţată în cursul zilei de către CEDO este un în sprijinul Comisiei juridice, el adăugând: „Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO?”.

„Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.

Băsescu: Decizia CEDO trebuie să determine o schimbare a modului de a face justiție

La noi, justiția are un caracter punitiv. Și punitiv exagerat. Eu cred că și decizia pilot de azi, decizia CEDO, trebuie să ne îndrepte către schimbarea modului de a face justiție: să trecem la o justiție restaurativă. (…) Justiția punitivă nu face decât să vizeze încarcerarea oamenilor și nu rezolvarea problemelor cu societatea pe care cei care au comis infracțiuni le au. Având în vedere și faptul că trebuie să adoptăm niște soluții care să ne rezolve problema pe care o avem cu CEDO în următoarele șase luni, eu cred că propunerea Baroului (de grațiere a pedepselor până la 6 ani închisoare — n.r) este o propunere rezonabilă”, a spus Băsescu, liderul PNP, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului pe marginea legii grațierii unor pedepse.

Senatorul PMP a adăugat că în Uniunea Europeană pedeapsa penală medie este de 9 luni, în timp ce în România este de 7 ani.

„Aș atrage atenția că pedeapsa penală medie în UE este de 9 luni, la noi este de 7 ani. Nu avem o cifră oficială a anului trecut, dar pedeapsa medie în UE este de nouă luni, pentru că se pune accent nu numai pe recuperarea prejudiciului și pe recuperarea omului. (…) Am fabricat, am făcut o mașinărie de distrus oameni și nu o mașinărie de recuperare a lor pentru societate”, a susținut Băsescu.

Şeful ANP: Am avea nevoie de opt penitenciare pentru a rezolva problemele din decizia CEDO

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, a că trebuie rezolvată problema a 8.000 – 8.500 de deţinuţi pentru a ieşi din cadrul deciziei-pilot a CEDO, ceea ce înseamnă un necesar de opt penitenciare moderne, în condiţiile în care unul costă aproximativ 140 de milioane euro.

El a reamintit că ANP şi Ministerul Justiţiei au promovat, în timpul guvernării Cioloş, un memorandum în care era prevăzut un calendar de implementare până în 2023 pentru soluţionarea supraagomerării.

„Sunt două mari posbilităţi propuse de acest memorandum – pe de o parte înfiinţarea de penitenciare noi, sunt deja două penitenciare aflate în faza de aprobare de Guvern a două studii de fezabilitate, studiile care ne indică că un penitenciar de circa 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro”, a precizat Marius Vulpe, potrivit news.ro.

Şeful Penitenciarelor a adăugat că aşteaptă aprobarea Guvernului pentru investiţie în cursul anului 2017, astfel încât spre finalul anului să poată fi demarată procedura de achiziţie.

El a fost întrebat şi despre varianta înfiinţării unor penitenciare private, aşa cum se întâmplă în alte ţări, Vulpe precizând că legislaţia actuală nu permite astfel de iniţiative.

Vulpe a explicat însă că există modele, precum cel britanic, în care doar managementul penitenciarelor se privatizează, în cazul în care este depăşită norma de bani pentru fiecare deţinut.

„Un penitenciar a stabilit de-a lungul istoriei o sumă alocată unui deţinut, în cazul României este în jur de 50 de lei pe zi, (…) şi ei au hotărât undeva la 5 lire pe zi de deţinut şi au făcut public acest lucru. Din ce am înţeles, ultimele 3 penitenciare care se clasau într-un astfel de clasament, care depăşeau cheltuiala pe cap de deţinut într-un an de zile intrau într-un proces de privatizare. Spaţiul rămânea acelaşi, dar se acorda management privat. Ministerul Justiţiei selecta echipa de conducere, după care i se impuneau criterii manageriale de eficienţă financiară”, a afirmat el.

Tăriceanu: Decizia CEDO este una corectă

„Decizia CEDO de astăzi este încă un avertisment pe care România îl primește și se înscrie într-o serie de semnale privind încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor români. Problema de fond, dincolo de decizia de astăzi, nu se reduce la situația din penitenciare, ci este mult mai gravă pentru că vizează drepturile tuturor cetățenilor, nu doar ale celor care sunt închiși. Din punctul meu de vedere, decizia CEDO de astăzi este una corectă. Cei care se așteptau la mai mult uită că instituțiile europene nu ne vor face ordine în casă în locul nostru. Mai ales că acum Uniunea Europeană gestionează simultan mai multe situații de criză. Cei care se așteptau la mai puțin sunt din categoria celor care cred că drepturile omului sunt un „lux” și că democrația este o complicație inutilă”, precizează președintele Senatului.

Potrivit acestuia, românii privesc în prezent spre Uniunea Europeană pentru a stopa instaurarea „noii dictaturi a statului drepți”, însă, subliniază Tăriceanu, cetățenii români sunt singurii care își pot „face ordine în casă”, care pot acționa pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților, respectiv a statului de drept.

„Timp de așteptat și timp pentru a mai amâna deciziile care se impun nu prea mai este. Au trecut 8 ani de la momentul 2009, care s-ar putea dovedi a fi primele alegeri fraudate prin intervenția instituțiilor de forță din istoria României postdecembriste. Au trecut aproape 3 ani de zile de la procesul și condamnarea abuzivă a Marianei Rarinca, unul dintre cazurile devenite simbol pentru încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor în România. Unii vor spune că așa cum au trecut câțiva ani, mai pot trece câteva luni înainte de a pune în aplicare soluții. Mai ales când se face referire la condițiile de detenție, care pentru mulți nu reprezintă o prioritate. Ba da, este o prioritate, după cum reprezintă o prioritate și modificările la Codurile penale pentru a le aduce în conformitate cu deciziile CCR, după cum este o prioritate și să facem lumină în implicarea unor reprezentanți ai instituțiilor de forță în alegerile din 2009. Toate reprezintă priorități pentru ca și în România să fie respectate drepturile și libertățile cetățenilor și statul de drept”, afirmă președintele Senatului.



Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.