Democrație sub cascheta SRI

UNPR, partidul balama al „interesului național“, a fost dintr-un bun început o construcție politică artificială al cărei rol a fost doar asigurarea unei majorități parlamentare benefice creatorilor săi. Construit cu binecuvântarea și sub atenta îndrumare a serviciilor secrete, UNPR a fost vehiculul prin care șefii instituțiilor de forță au reușit să se mențină în funcții și să acumuleze tot mai multă putere politică în România ultimilor opt ani.

Declarațiile recente a doi foști deputați PSD din legislatura 2008-2012, Cătălin Cherecheș, ulterior primar al municipiului Baia Mare, și Oana Niculescu Mizil, soția fostului primar Marian Vanghelie, care au fost curtați de UNPR după constituirea acestei formațiuni în 2010, relevă o implicare de o gravitate deosebită a unor șefi de servicii secrete în destructurarea unor partide de opoziție și în constituirea unor noi construcții politice.

Scopul acestor manevre a fost crearea unei majorități politice, dar și al dobândirii unor foloase politice pe termen mediu și lung pentru păpușarii din spatele cortinei.

Mai bine mai târziu decât niciodată

Cătălin Cherecheș a dezvăluit că fostul director al SRI George Maior a fost prezent la mai multe întâlniri informale ale liderilor UNPR, în frunte cu generalul Gabriel Oprea, și că ar fi avut reprezentarea că această construcție politică, în numele interesului național, era menită să-i asigure fostului șef al SRI accesul spre cele mai înalte funcții din statul român, mergând până la funcția de președinte al României.

Cherecheș a mai afirmat că la prima întâlnire, la care au fost discutate organizarea, ideologia și statutul UNPR, a participat și generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI și șeful operativ al acestui serviciu.

La rândul său, Oana Niculescu Mizil a spus pe posturile de televiziune că la întâlnirea în care a fost invitată de generalul Gabriel Oprea, prin Cătălin Cherecheș, fostul președinte al UNPR ar fi încercat să o convingă să treacă din PSD la noul partid. La această întâlnire, firmă Oana Mizil, a fost prezent și generalul Ilie Botoș, fost procuror general al României în perioada 2003-2006. La data întâlnirii sus-menționate, generalul Botoș era șeful serviciului secret al Armatei, Direcția de Informații Militare (DIM).

Este evident că șefii de la SRI și DIM aveau rolul de a-i întări capacitatea de convingere a președintelui UNPR, Gabriel Oprea, în operațiunea de racolare de parlamentari de la PSD și de la alte partide, prezența acestora aducându-i beneficii de imagine și constituind un factor de presiune prin prisma unor potențiale șantaje. Dezvăluirile foștilor deputați Cherecheș și Mizil nu fac altceva decât să completeze un puzzle început cu cina cea de taină din casa generalului Oprea, din seara zilei celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2009; puzzle continuat cu eliminarea lui Mircea Geoană și impunerea lui Ponta în funcția de președinte al PSD la congresul din februarie 2010, constituirea UNPR în martie 2010 și a grupului parlamentar al independenților și cu lansarea scenariilor cu George Maior premier sau președinte.

Scopul comun

În seara zilei de 6 decembrie 2009 a avut loc prima devoalare a grupului constituit din șefi ai instituțiilor de forță din România (directorul SRI, George Maior, primul său adjunct, generalul Florian Coldea, și procurorul general Laura Codruța Kovesi, ulterior procuror-șef al DNA), care au început astfel să acapareze tot mai multă putere în stat în al doilea mandat prezidențial al lui Traian Băsescu. Pe toți i-a unit în seara respectivă dorința ca Băsescu să rămână la Palatul Cotroceni pentru a-și putea realiza planurile de mărire. Opțiunea cu Mircea Geoană președinte nu le-ar fi convenit deloc. Cu certitudine, în cazul în care Geoană devenea președinte, cel puțin Kovesi și Coldea ar fi fost schimbați din funcții. Liderul de atunci al PSD anunțase cu câteva zile înainte că o va schimba pe Kovesi din funcția de procuror general al României, întrucât primise aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru al doilea mandat. Iar generalului Coldea nu-i putea ierta implicarea directă cu ocazia referendumului pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu din mai 2007, printr-o acțiune de poliție politică care i-a vizat pe mai mulți judecători de la Curtea Constituțională.

Oprea mijlocitorul

Întrebarea care se pune este, însă, cum și-a găsit loc în acest grup un general și un politician de carton ca Gabriel Oprea, fostul om de casă al ex-premierului social-democrat Adrian Năstase? Simplu. Întâlnirea din casa lui Oprea nu era motivată numai de disponibilitățile alcoolice ale acestuia, ci, în principal, de calitatea sa de liant al grupului. De liant, nu catalizator, pentru că acest rol l-a avut George Maior. Oprea și Maior se aflau într-o relație apropiată din perioada în care au fost membri ai Guvernului Năstase și apoi senatori în Parlamentul României. Grație lui Maior, Oprea a ajuns în relații apropiate și cu liderii Grupului de la Cluj, Ioan Rus și Vasile Dâncu, care nu-l agreaseră anterior. Fostul șef al SRI era și înrudit cu unii dintre membrii Grupului de la Cluj, Ioan Rus fiind nașul lui Maior la prima sa căsătorie. Oprea a ajuns în relații apropiate și cu generalul Florian Coldea, după ce, în calitate de membru al Comisiei de supraveghere a activității SRI, a intervenit pe lângă președintele acestei comisii, Radu Stroe, pentru a-l salva pe șeful operativ al SRI după scandalul bilețelelor cu judecătorii de la Curtea Constituțională.

Ulterior, generalul Oprea a supervizat doctoratul generalului Coldea. Oprea era în relații apropiate și cu generalul Ilie Botoș, pe care l-a sprijinit să devină procuror-șef adjunct al PNA, iar apoi procuror general al României, în timpul guvernării Năstase. Relația dintre Botoș și Oprea era însă una mai veche. Această apropiere s-a realizat încă din perioada în care, în calitate de ofițer de intendență, Oprea a fost unul din oamenii de încredere ai generalului Iliuță Botoș, șeful Direcției de Logistică din Ministerul Apărării Naționale. Acesta era unchiul procurorului, fiind frate cu tatăl lui Ilie Botoș.

Maior și Coldea au fost cei prin intermediul cărora Oprea a devenit și un apropiat al procurorului general Laura Codruța Kovesi, pe care a avansat-o la gradul de colonel, după ce a devenit ministru al Apărării Naționale, în 2010. O dovadă a acestei relații apropiate dintre cei doi este și faptul că, în ianuarie 2011, generalul Oprea a beneficiat de neînceperea urmăririi penale din partea Parchetului General într-un dosar în care a fost reclamat cu privire la folosirea avioanelor, elicopterelor și autoturismelor Ministerului Apărării Naționale în interes de partid. În același dosar, Parchetul General a omis cu rea-credință să se pronunțe cu privire la o infracțiune de trafic de influență sesizată la adresa generalului Oprea.

Vulpea, Oprea și răzbunarea izmenei

Este de reținut că, în prima parte a anului 2009, generalul Oprea a fost exclus din PSD după ce, în calitate de ministru de Interne în guvernul PDL-PSD, condus de premierul Emil Boc, l-a numit șef al serviciului secret al Ministerului de Interne pe chestorul Virgil Ardelean, care a trebuit să demisioneze din această funcție, după scandalul provocat de fuga lui Omar Hayssamm din România.

Ardelean era cunoscut drept un apropiat al Grupului de la Cluj și avea relații apropiate și cu Elena Udrea, și cu Traian Băsescu. După excludere, Gabriel Oprea a devenit adversar al grupului care conducea PSD, avându-l în frunte pe Mircea Geoană, și era dornic de răzbunare împotriva celor care l-au îndepărtat din partid.

Ponta și Ghiță, oamenii SRI în PSD

După câștigarea celui de-al doilea mandat prezidențial de către Traian Băsescu, s-a pus la cale eliminarea lui Mircea Geoană din fruntea PSD și înlocuirea sa cu Victor Ponta, care era controlabil prin prisma relațiilor sale cu George Maior, Gabriel Oprea și Grupul de la Cluj. Maior i-a fost naș la căsătoria cu Daciana Sârbu, iar Oprea a fost nașul copilului său din prima căsătorie. Ioan Rus începuse să-i sponsorizeze hobby-ul cu raliurile automobilistice, iar Ilie Sârbu, un apropiat al Grupului de la Cluj, șantajabil pentru că a fost informator al Securității (cu numele de cod „Ovidiu Marinescu”) și apoi ofițer conspirat al DIE, devenise noul său socru. Mai trebuia convins generalul Coldea, care era cel mai apropiat de președintele Traian Băsescu. De această misiune s-a achitat omul de afaceri Sebastian Ghiță, prieten bun atât cu George Maior, cât și cu Victor Ponta, care devenise abonat la contracte substanțiale cu SRI, cu ocazia excursiei petrecute cu șeful operativ al SRI în Insulele Maldive, în ianuarie 2010.

În aceste circumstanțe a avut loc, în februarie 2010, Congresul PSD la care a fost debarcat Mircea Geoană și a devenit președinte Victor Ponta. Am participat la congresul respectiv în calitate de membru și de senator PSD și am spus ulterior de mai multe ori că și eu, și alți participanți am avut impresia că alegerea lui Ponta a fost o operațiune orchestrată de servicii secrete. Cu câteva zile înainte de congres și-a retras candidatura fostul premier Adrian Năstase, care era inculpat în mai multe dosare penale, și în aceeași zi și-a anunțat candidatura discipolul său politic Victor Ponta. În ziua congresului și-a retras candidatura un alt greu al PSD, fostul secretar general Miron Mitrea, care era și el inculpat pentru fapte de corupție. Un alt candidat, Cristian Diaconescu, văzut de mulți drept o speranță a PSD, s-a retras din cursă, tot în timpul congresului, în urma unui șantaj exercitat asupra sa. Iar Liviu Dragnea, care deținea funcția de secretar general al PSD, l-a trădat pe Mircea Geoană alegând să facă echipă cu Victor Ponta. Pe lângă toate acestea, prietenul Ghiță a asigurat ordinea în sală și monitorizarea votului cu camere de înregistrare montate în cabinele de vot. Astfel a devenit președintele candidatul cel mai lipsit de substanță, mai demagog și mai tupeist. Astfel a început controlarea celui mai mare partid din România de către SRI.

UNPR = dosare+bani+tinichele

Cu Victor Ponta la timonă, a urmat operațiunea de destructurare a PSD și de constituire a unei formațiuni politice balama, UNPR, care a fost oficializată, în martie 2010, cu generalul Gabriel Oprea în funcția de președinte. Nucleul inițial al UNPR a fost constituit din foști parlamentari PSD care aveau dosare penale sau probleme cu Agenția Națională de Integritate, ca, de exemplu, fostul senator Șerban Mihăilescu, zis „Miki Șpagă“, care fusese trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Oprea și supervizorii săi le-au promis acestora fie tergiversarea sau închiderea dosarelor, fie obținerea unei soluții cât mai favorabile în justiție, cum ar fi condamnarea cu suspendare condiționată. Alți foști parlamentari PSD au fost atrași în UNPR cu promisiuni de fonduri bugetare pentru colegiile lor electorale, de contracte cu statul pentru firmele lor și de funcții importante pentru membri ai familiilor lor. Aproape toți au fost momiți și cu primirea de grade militare superioare (de regulă, colonel) și de uniforme, inclusiv caschete și mantale de culoare albastră, în genul celor purtate de reprezentanții justiției militare. Foarte important este și că Oana Niculescu-Mizil a confirmat că a existat o conivență între nașul Gabriel Oprea și finul Victor Ponta cu privire la racolarea anumitor parlamentari social-democrați. De altfel, mai târziu s-a aflat că, în cazul în care nu ar fi reușit operațiunea de alegere a sa în funcția de președinte al PSD la congresul din februarie 2010, Victor Ponta urma să dezintegreze partidul plecând cu un număr mare de parlamentari și constituind UNPR, formațiune pe care urma să o conducă. Ulterior, în UNPR au fost cooptați parlamentari și din alte partide (PNL, PDL, PPDD) care aveau probleme în justiție sau cu Agenția Națională de Integritate, formațiunea generalului Oprea devenind astfel o oaste de strânsură, care a funcționat sub spectrul șantajelor dinspre SRI, Parchetul General și DNA.

Puterea și opoziția, sub control SRI

După constituirea neconstituțională și neregulamentară a grupurilor parlamentare, UNPR a fost cooptată la guvernare în coaliție cu PDL și UDMR, iar liderul Gabriel Oprea a fost numit ministru al Apărării Naționale, funcție pe care și-a păstrat-o în toate guvernele girate de președintele Traian Băsescu și PDL. În premieră în perioada postdecembristă a României, un serviciu secret, recte SRI, a generat și a determinat o majoritate politică în favoarea PDL și a președintelui Traian Băsescu, prin constituirea unui partid balama prin mijloace vădit nedemocratice și neconstituționale, care au incidență penală. S-a ajuns, astfel, ca șefii SRI să controleze și majoritatea guvernamentală, prin UNPR, și principalul partid de opoziție, prin președintele Victor Ponta, la alegerea căruia au contribuit substanțial.

Ambițiile directorului SRI George Maior

La sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012, când se vehicula demisia premierului Emil Boc, inclusiv dinspre Palatul Cotroceni, s-a lansat pentru prima dată ideea că viitorul șef al Guvernului ar putea fi directorul SRI, George Maior.

Ideea a fost susținută în principal de președintele UNPR, generalul Gabriel Oprea, care a fost nășit politic de Maior & Co., și de pupila prezidențială Elena Udrea, care se afla în relații apropiate cu directorul SRI, fapt confirmat inclusiv de participarea sa la sărbătorirea zilei de naștere a acestuia. În mod curios, în februarie 2012, președintele Traian Băsescu a preferat să-l schimbe pe Emil Boc cu directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. Guvernul Ungureanu a fost răsturnat însă după două luni, cu concursul UNPR, în urma singurei moțiuni de cenzură care a avut succes în România după 1989. Maurul Oprea și-a făcut datoria și a trecut în cealaltă tabără politică, intrând la guvernare cu UNPR alături de USL (PSD+PNL+PC) și rămânând pe postul de ministru al Apărării Naționale. În guvernele următoare ale USL și PSD a preluat portofoliul de ministru al Afacerilor Interne și de vicepremier pe probleme de securitate națională. În această postură a permis controlarea serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne de către SRI, numindu-l în funcția de director adjunct și apoi de director al DIPI pe colonelul Gheorghe Nicolae, care a fost transferat de la SRI.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Valer Marian 273 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.