Două filme de dragoste româneşti, în premiere mondiale

Avanpremieră, la ICR Berlin: “Lindenfeld, o poveste de dragoste”

Cel mai recent film al regizorului Radu Gabrea, cunoscut pentru peliculele “Dincolo de nisipuri”, “Cocoşul decapitat”, “Călătoria lui Gruber”, “Mănuşi roşii”, se numeşte “Lindenfeld, o poveste de dragoste” şi va fi proiectat în avanpremieră la Institutul Cultural Român (ICR) din Berlin, joi, 13 februarie.

Din distribuţie fac parte Victor Rebengiuc, Victoria Cociaş, Mircea Diaconu, cu participarea extraordinară a lui Ion Caramitru. Scenariul este semnat de Adrian Lustig, care a semnat şi scenariile la “Funeralii fericite”, “Puzzle”, “Minte-mă frumos”, “Ultimul corupt din România”, “Poker”, “Nunta mută”, şi porneşte de la romanul “Lindenfeld”, editat la “Polirom”, în 2005, al scriitorului Ioan T. Morar.

Filmul îşi propune să spună publicului de azi o poveste de dragoste care are loc în satul Lindenfeld, în Munţii Semenic, lângă Caransebeş, într-un context cu referinţe istorice certe – deportarea şvabilor în Siberia de către regimul comunist după Al Doilea Război Mondial. În prezent, satul mai are un singur locuitor. “Lindenfeld, o poveste de dragoste” a fost filmat anul trecut, în interpretarea extraordinară a unei pleiade de mari actori ai teatrului şi filmului românesc, pentru prima oară împreună.

Lungmetrajul lui Radu Gabrea începe cu un reportaj al televiziunii germane despre un sat părăsit din Banat, care îi reaminteşte lui Ulli Winkler, emigrat în Germania cu 60 de ani în urmă, de satul copilăriei sale, Lindenfeld (”Poiana Teilor”). Suferind de o boală incurabilă, eroul porneşte pe urmele copilăriei sale. O descoperire neaşteptată pare să-i schimbe viaţa…

“Mi-a plăcut foarte mult povestea din romanul lui Ioan T. Morar”, spune regizorul Radu Gabrea. “Abordarea mea în film este, plecând de la el, oarecum modificată. Dar esenţa, descoperirea acestui sat, ca un sat de civilizaţie dispărută, care provoacă în foştii lui locuitori amintiri, uneori dureroase, alteori fericite, m-a făcut să aleg această formulă de film.”

Eroul principal al filmului este, ca şi în cartea lui I.T. Morar, un copil al satului, plecat în Germania, după un incident foarte tragic. “Acesta este aportul nostru la scenariu, adică al scenaristului Adrian Lustig”, spune Radu Gabrea, “faptul că se întâmplă în momentul în care şvabii, locuitorii acelui sat, sunt deportaţi în Rusia, în 1945. După cinci ani, o parte, cei care au supravieţuit, s-au întors în ţară. Aşa începe filmul meu.”

Imaginea îi aparţine tânărului operator George Dăscălescu, decorurile, Mădălinei Marinescu, realizate în studiourile “Atlantis Film”, iar montajul, Melaniei Oproiu. Filmul este produs de Radu Gabrea.

ICR Berlin va dedica întreaga seară regizorului român. După vizionarea filmului “Lindenfeld, o poveste de dragoste”, care va începe la ora 19.30, Radu Gabrea, împreună Victoria Cociaş, care interpretează rolul feminin principal, prezenţi amândoi la Berlin, vor participa la o discuţie cu publicul.

Au confirmat prezenţa la aceste eveniment ES, Dr. Lazăr Comănescu, ambasador al României în Germania, şi Mihai Kogălniceanu, directorul “Centrului Naţional al Cinematografiei”.

Filmul va fi proiectat în limba română, cu subtitrare în germană.

Pentru Radu Gabrea, după 22 de ani în care a locuit în Germania, Berlinul a devenit un loc familiar. Regizorul spunea, cu câteva zile înainte de avanpremieră: “Consider că nu numai în ţară, ci şi acolo este foarte multă lume interesată de acest film. Am vrut să aibă avanpremiera în Germania pentru că subiectul e legat de foarte mulţi oameni care au locuit acolo. Este vorba de copilăria lor… O serie întreagă de scriitori germani de origine română, inclusiv Herta Müller, provin exact din zona în care are loc acţiunea filmului. Când Ioan T. Morar şi-a scris romanul după care ne-am inspirat noi cu scenariul acesta, Herta Müler chiar a vizitat satul Lindenfeld“.

În ceea ce priveşte suprapunerea datei avanpremierei cu perioada de desfăşurare a celebrului Festival Internaţional de Film de la Berlin, Radu Gabrea a declarat: “Ştiu că sunt eclipsat într-un fel de Festival… Dar cred că publicul de-acolo, cinefilii interesaţi, cei care vor să vadă acest film vor veni să-l vadă la ICR Berlin”.

Regizorul Radu Gabrea şi Victor Rebengiuc în Lindenfeld, poveste de dragoste

Radu Gabrea este pentru a doua oară un invitat de onoare al Institutului Cultural Român din Berlin, după ce, în februarie 2013, în timpul Berlinalei, a prezentat în premieră cele două documentare ale sale de anul trecut, “Moartea Ceauşeştilor – Trei zile până la Crăciun” şi “Evrei de vânzare”, vizionate de un public numeros, filme care au generat discuţii intense.

Ca student, arestat de comunişti. Ca regizor, cenzurat de Ceauşescu.

Radu Bartholomeu Gabrea s-a născut în 1937, la Bucureşti.

În 1956 are loc o primă ciocnire a studentului în anul II la Institutul de Construcţii, Radu Gabrea, cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa împreună cu alţi studenţi la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria. După 9 luni de arest este eliberat şi apoi readmis la Facultatea de Construcţii, pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale. Câţiva ani mai târziu, se înscrie la “Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică” (IATC) din Bucureşti.

Lungmetraj său de debut, “Prea mic pentru un război atât de mare”, realizat în 1969, după un scenariu de D.R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno în 1970 şi selecţionat la “Quinzaine des réalisateurs”, Cannes, în acelaşi an.

A doua ciocnire majoră cu regimul comunist are loc în 1974. Filmul său, “Dincolo de nisipuri”, după un roman de Fănuş Neagu, cu Dan Nuţu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta şi Gina Patrichi, este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a fost selectat la “Quinzaine des réalisateurs”, la Cannes, în acelaşi an. Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte să emigreze în Germania, ţara de origine a mamei, în 1975. În cei 20 de ani petrecuţi acolo, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, printre care şi “Un bărbat ca Eva”, închinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.

După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează o serie de filme româneşti: “Struma”, “Noro”, “Moştenirea Goldfaden”, “Cocoşul decapitat”, “Călătoria lui Gruber”, “Mănuşi roşii”…

În 2002, regizorului Radu Gabrea i se acordă Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, din partea Preşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească “Crucea de Cavaler” a “Ordinului pentru Merite” al Republicii Federale Germania.

Debut regizoral românesc în premieră mondială, în Belgia

Secvenţă din Planşa

Regizorul român Gheorghe Andrei îşi face în forţă debutul cinematografic, la doar 27 de ani, cu o poveste de dragoste transpusă într-un film de lungmetraj.

Pelicula „Planşa (it Takes Two to Fence)” va avea premiera în 20 februarie, în cadrul celei de a 30-a ediţii a “Festivalului Internaţional al Filmului de Dragoste” de la Mons, ce se desfăşoară între 14 şi 21 februarie.

În secţiunea competiţională, dedicată producţiei debutanţilor europeni, “Planşa” va concura cu alte 10 pelicule din Franţa, Germania, Italia, Grecia, Marea Britanie.

Cu ocazia prezenţei filmului în această competiţie, va fi lansat şi videoclipul piesei “MARA – Summer Delight”, care face parte din coloana sonoră a filmului, semnată de Paul Ilea.

Olivia Melinte în Planşa

Alex, fost campion la scrimă, retras din activitatea competiţională din cauza unui accident la genunchi, primeşte şansa de a-şi relua activitatea sportivă ca antrenor. Anda e nou-venită în echipa de scrimă pe care Alex o va antrena. Prin prisma pasiunii comune pentru scrimă, cei doi dezvoltă o relaţie care trece dinclo de barierele profesionale. Martorul acestei poveşti este Mircea, iubitul Andei, colegul ei de la clubul de scrimă. Gelozia acestuia o va aduce pe Anda în faţa unei alegeri între cariera sportivă şi relaţia de iubire cu Mircea.

Din distribuţie fac parte Olimpia Melinte, Silvian Vîlcu, Marian Adochiţei, Horia Gheorghe. Producători: “DaKino Production” şi “Diud Film”.

Gheorghe Andrei a terminat Facultatea de Regie din cadrul Universităţii “Media”, în 2008. Este autorul mai multor scurtmetraje, dintre care amintim “Hometown”, 2011, “Ciobănilă”, 2010, “Deaf Sounds”, 2009.

“Kult Studio” este locul unde prind viaţă cele mai diverse proiecte din domenii conexe cinematografiei: producţie muzicală, dans contemporan, spectacole de teatru şi alte producţii vizuale.

Înfiinţat şi coorodonat de un grp de artişti şi producători experimentaţi, “Kult Studio” are în portofoliu proiecte pentru artişti români, dar şi străini.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.