Duminică 12 iulie, soluția ”definitivă” pentru Grecia

Duminică 12 iulie, Europa va decide soarta Greciei. O vor face nu doar liderii din cele 18 state euro + Grecia, ci toate cele 28 de state membre UE. Este decizia summit-ului de urgență al zonei euro ce a avut loc marți seara la Bruxelles. Declarațiile șefilor de stat si de guvern sunt categorice – duminică trebuie să se ajungă la o soluție ”definitivă”. Presiunea pusă pe guvernul Tsipras după referendumul din Grecia este maximă. La fel par însă și șansele ca Grecia să rămână în zona euro.

Guvernul grec a dat electoratului o săptămână pentru a răspunde cu ”DA” sau ”NU” la referendumul de duminica trecută. Liderii europeni au luat act de rezultatul unui plebiscit care nu a respectat criteriile Consiliului Europei în materie de consultări populare si a decis să ofere săptămâna în plus de chibzuință pe care executivul elen ar fi trebuit să o acorde populației.

”Decizia din aceasta seară este că vom aștepta până duminică o nouă propunere a guvernului grec pentru institutiile europene. Sper ca duminica vom ajunge la odecizie definitivă pentru Grecia”, a spus premierul italian Matteo Renzi.

Declarația cea mai plină de substanță a venit însă din partea cancelarului Angela Merkel. ”Ne trebuie un program pe mai mulăți ani, care să meargă dincolo de programul pe care l-am discutat în urmă cu zece zile” despre extinderea împrumuturilor pentru Grecia, a spus Merkel. În ciuda presiunilor interne uriașe, cu presa germana cerându-i să fie ”cancelarul de fier” si sa nu mai dea ”niciun ban Greciei”, Merkel vorbește nu numai despre continuarea ajutorului pentru Grecia și, implicit, despre rămânerea țării în zona euro, ci despre un împrumut care sa se întindă pe mai mulți ani.

Angela Merklel, președintele Francois Hollande și premierul Alexis Tsipras au avut o întâlnire separată cu puțin înainte de debutul summitului de marți seara. Dacă inițial Merkel părea sceptică în privința ajungerii la un acord, cancelarul și-a schimbat starea de spirit la puțin timp după debutul lucrărilor. Potrivit Reutres, Merkel și Hollande au căzut de acord asupra unui plan de salvare a Greciei care pleacă de la un acord de finanțare pe termen scurt, care apoi să fie prelungit pe mai mulți ani.

Condițiile sunt însă foarte clare: guvernul Greciei va trebui să recurga la majorări de taxe, reduceri de cheltuieli bugetare și reforme ale sistemului de pensii și ale pieței muncii. Sunt exact condițiile impuse și în urmă cu aproape două săptămâni, înainte de referendumul de pe 5 iulie. Grecii au votat, însă asa cum majoritatrea analistilor au preconizat, ceea ce au ales va fi stabilit tot în cadrul unui summit european.

Că lucrurile se îndreaptă către o soluție ce presupune rămânerea Greciei în zona euro o sugerează și președintele Francois Hollande. El a asigurat că Banca Centrală Europeana va asigura până duminică minimul necesar de bani cash pentru Grecia. Este un semn de bunavoință din partea zonei euro pentru guvernul elen. Prezent la summitul de la Bruxelles, Alexis Tsipras cerut ca Greciei să-i fie livrate lichiditățile necesare până la finalul lunii iulie, timp în care guvernul va lucra pentru a prezenta proiectul unui acord cu finanțatorii.

Prea mult însă, pare a fi opinia lui Francois Hollande, de altfel un sustinmator al ramanerii Greciei în euro. Grecia va avea parte de banii cash necesari doar până duminică, iar pentru aceasta miercuri va trebui să prezinte proiectul de acord, pentru ca joi să se poată intra in negocierea detaliilor. Totul trebuie să fie pregătit pentru summitul decisiv de duminica.

Decizia Băncii Centrale Europene de a nu anula ajutorul de urgență cu lichidități pentru Grecia a fost crucial. Consiliul guvernatorilor BCE, reunit luni, nu a hotărât asfixierea totala a sistemuluii bancar elen, cu toate că regulamentele acopereau perfect o asemenea decisie. La acest prim semnal se adaugă asigurarea venită din partea președintelui Hollande. Toate acestea, în ciuda faptului că grecii au respins la referendum condițiile impuse de statele din zona euro și FMI.

Premierul Tsipras pare sa fi priceput mesajul. După summitul de marti el a declarat ca procesul elaborarii propunerilor Greciei ”va fi rapid, va începe în următoarele ore, pentru a se încheia până la finalul săptămânii cel târziu”.

Să fie acesta rezultatul ”puterii de negociere” pe care referendumul i-a dat-o premierului Tsipras, după cum el însuși amintea? Sau liderii europeni mizează pe situația disperata in care guvernul de la Atena a adus țara și pe curentul pro-euro majoritar în rândul grecilor? Presa franceză de stânga vorbește despre o încercare a premierului elen de a discuta înainte de toate de o reducere a datoriilor – aceasta ar fi esplicatia pentru care marti Grecia nu a venit cu vreo propunere. Atena dorește ca următoarele tranșe din datoria ce trebuie plătită către BCE să fie preluată de Mecanismul European de Stabilitate (fond al statelor euro) și este vorba despre 6,7 miliarde în acest an, 2,3 miliarde în 2016 și 6,3 miliarde de euro în 2017. Decizia este eminamente politică. Rămâne însă întrebarea dacă, chiar și în schimbul acceptarii de către zona euro doar a unei mici părți din această uriașă concesie, guvernul va accepta să reformeze economia.

Alexis Tipras se va adresa plenului Parlamentului European miercuri dimineața, după cum arată site-ul legislativului european. Este momentul în care premierul grec ar putea transmite un mesaj cu mare greutate, având în vedere că PE este văzut de guvernul elen drept singura instituție europeană cu legitimitate democratică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.