Fiscul a demarat verificarea primelor 313 persoane fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, dintr-un eșantion de 7.879, respectiv: patroni bogați de firme sărace, persoane cu venituri din activități ilegale, persoane cu venituri volatile (care activează în showbiz) precum şi alte persoane care nu intră în niciuna din categoriile de mai sus dar care prezintă risc fiscal ridicat, se arată într-un comunicat al ANAF.
În eșantionul de risc PFRF (persoane fizice cu risc fiscal) intră persoanele fizice cu avere afișată semnificativă (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate) nejustificată de veniturile declarate.
„Dupã 25 de ani în care inechitatea, sub toate formele ei, a marcat evoluția României și a românilor, a venit momentul sã schimbãm aceastã stare de fapt, mãcar în domeniul fiscalitãții. Știu foarte bine cã așteptãrile de la ANAF sunt foarte mari în aceastã perioadã și oamenii își doresc sã vadã lucrurile schimbate peste noapte. Din pãcate, mai avem încã nevoie de rãbdare, din cauza capacitãții administrative limitate.
De la preluarea mandatului (aprilie 2013), am restructurat mecanismele de combatere a evaziunii fiscale, iar astãzi, Antifrauda și Inspecția Fiscalã scot din piațã firmele fantomã și destructureazã lanțuri de firme evazioniste zi de zi. Mentalitatea privind obligativitatea emiterii bonului fiscal s-a schimbat radical.
Acum a venit momentul, dupã doi ani de pregãtiri laborioase, sã apãsãm și mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalitãți ale vieții publice, maneliși, cãmãtari etc, cu toții fiind pentru noi doar contribuabili cu obligații declarative. Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, sã facã dovada fiscalizãrii veniturilor cu care și-au construit averile, a declarat Gelu Ștefan Diaconu, președintele ANAF. Potrivit ANAF, verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice presupune parcurgerea unei serii de etape: – analiza de risc fiscal; – selectarea persoanelor care vor fi supuse verificărilor fiscale prealabile documentare; – verificarea prealabilă documentară efectuată asupra persoanelor selectate – se desfăşoară la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor şi documentelor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală; – verificarea fiscală a persoanelor pentru care verificarea fiscală prealabilă documentară a constatat existenţa diferenţei semnificative, în sensul legii, între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate administraţiei fiscale – se desfăşoară împreună cu contribuabilului şi cu colaborarea acestuia. Analiza de risc constă în următoarele activităţi: a) definirea caracteristicilor grupului persoanelor fizice cu potenţial risc de nedeclarare; b) stabilirea surselor de date specifice acestui grup; c) culegerea şi formalizarea informaţiilor; d) elaborarea indicatorilor de risc specifici grupului; e) stabilirea riscului minim acceptat de administraţia fiscală; f) procesarea şi elaborarea listei persoanelor care depăşesc riscul minim; g) propuneri pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare.
Riscurile de nedeclarare se ierarhizează în ordinea descrescătoare a acestora, cu respectarea condiţiei riscului minim acceptat de administraţia fiscală, ca fiind o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei între veniturile estimate calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit.
Finalitatea analizei constă în procesarea şi elaborarea listei persoanelor fizice care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală şi elaborarea propunerilor pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare. Selectarea persoanelor fizice ce urmează a fi supuse verificării fiscale prealabile documentare se face din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare.
Verificarea fiscală prealabilă documentară reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale având ca obiect examinarea totalităţii drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate, desfăşurate la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală. În acest sens se realizează următoarele activităţi: a) solicitarea, in condiţiile legii, de informaţii de la autorităţi si instituţii publice; b) analiza informaţiilor şi documentelor primite referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate; c) confruntarea informaţiilor obţinute cu cele din declaraţiile fiscale depuse, conform legii, de persoana verificată sau, după caz, de plătitorii de venit ori terţe persoane.
Astfel, se solicită informaţii referitoare la persoanele fizice supuse verificării fiscale de la instituţii cum sunt băncile, A.N.C.P.I., notarii publici, direcţiile de impozite şi taxe locale, Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Registrul naval, Registrul aeronautic precum şi de la persoanele fizice şi juridice ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată.
De exemplu: – de la instituţiile bancare se vor obţine toate extrasele de cont bancar referitoare la perioada verificată, – de la Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară se vor obţine toate proprietăţile imobiliare pe care aceştia le deţin pe întreg teritoriul ţării, – de la notari publici se vor obţine contractele încheiate de persoana verificată şi autentificate în perioada supusă controlului, având drept obiect bunuri, valori sau tranzacţii, – de la direcţiile de impozite şi taxe locale se vor obţine informaţiile privind bunuri mobile şi imobile deţinute, precum şi cheltuielile realizate de persoanele verificate cu impozitele locale plătite, – de la Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se vor obţine datele privind autoturismele înmatriculate de persoanele verificate in perioada supusă controlului, – de la registrul aeronautic si registrul naval se vor obţine toate înmatriculările de nave si aeronave. – de la persoanele ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată (în principal, societăţi comerciale) se vor obţine informaţii privind natura acestor raporturi, contractele încheiate, obiectul acestora, tranzacţiile desfăşurate, valorile aferente tranzacţiilor etc.
Prin verificarea fiscală prealabilă documentară (VFPD) se estimează astfel nivelul veniturilor realizate de persoana fizică verificată, care se compară cu veniturile din declaraţiile fiscale şi se stabileşte dacă verificarea fiscală continuă sau încetează. Dacă între venitul estimat în VFPD şi venitul declarat este o diferenţă semnificativă, verificarea continuă şi se emite persoanei în cauză avizul de verificare.
Rezultatele verificării fiscale prealabile documentare se consemnează într-un raport de verificare fiscală prealabilă documentară care conţine toate constatările reţinute de organul fiscal pe perioada desfăşurării verificării precum şi propunerea de a continua verificarea sau de a înceta procedură de verificare.
În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale, şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice care a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.
În cadrul verificării fiscale se continuă procedura demarată în etapa anterioară, verificarea realizându-se cu colaborarea persoanei fizice verificate, şi se urmăreşte stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit, procedura finalizându-se cu emiterea deciziei de impunere sau, după caz, de încetare a verificării. Avizul de verificare este însoţit de un extras din raportul de verificare fiscală precum şi de Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale aprobată prin OMFP 544/2012. Odată cu comunicarea avizului se solicită persoanei verificate depunerea declaraţiei de patrimoniu şi venituri aprobată prin OMFP nr. 1504/2013. Urmare primirii acestui aviz, persoana verificată are la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta organelor de verificare documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală.
Perioada poate fi prelungită cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea scrisă şi temeinic justificată a persoanei fizice, cu acordul organului fiscal. Prin clarificări relevante se înţelege prezentarea de explicaţii în legătură cu conţinutul unor documente justificative sau în legătură cu unele situaţii de fapt. În acelaşi termen persoana fizică verificată trebuie să depună şi declaraţia de patrimoniu şi venituri. Nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei constituie potrivit Codului de procedură fiscală contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei. Persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale poate solicita o singură dată, în scris, amânarea datei începerii verificării, pentru motive justificate. În solicitare persoana fizică prezintă motivele pentru care solicită amânarea şi, după caz, documentele justificative în susţinerea acestora. Cererea de amânare se soluţionează în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării acesteia. În situaţia în care organul fiscal a aprobat amânarea datei de începere a verificării fiscale, comunică persoanei fizice data la care a fost reprogramată acţiunea de verificare fiscală.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.