Graţia şi himerele artei

Într-un climat în care incandescenţa nocivă a mediocrizării agresive şi vulgare virusează structura vitală a societăţii româneşti, atât de statornică în susţinerea hegemonică a mistificării, nobleţea reflecţiei şi respiraţia sănătoasă, proaspătă a bunului-gust pot ilumina atitudinea, responsabilitatea şi identitatea civică.

Suntem abuzaţi zilnic de un prezent coroziv şi insistent în micime. Trăim pentru a înţelege, pentru a ne mărturisi, pentru a întreba… Trăim pentru a avea curaj, iar dezamăgirea, refuzul şi revolta încolonării în parada grotescă a ”succesului” pot să mai salveze o ultimă rămăşiţă a demnităţii şi rostului. Pot?!

Cel mai nou film, gândit şi realizat de Laurenţiu Damian – Muzeon Ştefan Râmniceanu –, prezentat în Sala “Elvira Popescu” a Institutului Cultural Francez din Bucureşti, a fost ovaţionat momente îndelungate de o audienţă dispusă şi capabilă să vadă, să pătrundă şi să descifreze, cu generozitate şi talent (da, şi publicul are şi trebuie să aibă talent) o operă cinematografică de sinteză, inspirată de creaţia şi personalitatea maestrului Ştefan Râmniceanu.

Artist nepereche, în sensul consacrat de Nichita Stănescu, univers emblematic al culorii, luminii şi singurătăţii tainice, Ştefan Râmniceanu inspiră şi oferă cineastului-poet Laurenţiu Damian necuprinsul călătoriei sale iniţiatice, pe care artistul o relevă prin imagini, structuri, volume ce destăinuiesc esenţele omului, timpului şi vieţii.

Poem cinematografic, construit prin orchestrarea subtilă a gândurilor în sensuri şi exprimări de o eleganţă stranie, filmul Muzeon Ştefan Râmniceanu atinge contururile primordialităţii într-un spaţiu de magie vizuală, unic, atelierul-templu al maestrului, loc al naşterii şi fiinţării ceremonialului creaţiei.

Magie tulburătoare a definirii artei şi artistului, parteneri ai bucuriei tristeţii desăvârşite de frumuseţe şi taină, pelicula de har a lui Laurenţiu Damian deconspiră substanţa solitudinii făptuitorului de valori ce există plenar în athanorul existenţei.

Culoare, ritm, lumină… privire, prezenţă, tăcere… muzică, dans, poezie… beatitudine, himere, aşteptare… şi… ca un axis mundi ce leagă dimensiunile concrete de cele abstracte… pereţi, pădure, cer… împreună într-un film de aleasă charismă spirituală.

Vestul se impune prin coerenţă, dar Răsăritul, chiar de aici, de la porţile sale, se desăvârşeşte prin viziune.

Mulţi sau puţini… pot crede şi gândi altfel despre această producţie de artă prin artă. E firesc… Celălalt există… celălalt are adevărul lui, iar diversitatea opiniilor întregesc fiinţa gândului. Să nu uităm că sănătatea spirituală se naşte şi se împlineşte organic în sensuri şi complementare.

Filmul lui Laurenţiu Damian, plurifocal şi emblematic, transferă prin virtuozitatea expresiei sale un sentiment profund, un gând cuprinzător, o stare de veghe, o fascinaţie… într-o imagine ce ne desăvârşeşte.

”Eroare provine din excludere”, spunea Blaise Pascal, iar noi avem încă şansa de a nu uita acest lucru.

Film-eveniment, Muzeon Ştefan Râmniceanu a fost realizat de parteneri ai nobleţii, având în frunte pe: acad. Răzvan Theodorescu (scenariu – cel care a unit cei doi artişti, aşa cum mărturisea la premieră), Dănuţ Pădure (director imagine), Cosmin Lupan (muzică originală şi efecte sonore), Liliana Iorgulescu (coregrafie), Marilena Ilieşiu (producător).

În cotidianul.ro au apărut şi apar opinii despre traseele creaţiei şi creativităţii româneşti, despre destin artistic, anvergură spirituală, comunicare şi dialog între generaţii. Câte publicaţii din ziua de azi îşi permit să cuprindă şi să dezbată în paginile lor arta şi cultura română?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.