Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a îndemnat sâmbătă la ”o Europă concretă, o Europă a faptelor”, susținând, cu ocazia aniversării a şase decenii de la semnarea Tratatului de la Roma, că oportunitățile nu ocolesc pe nimeni.
Discursul lui Tajani, integral:
„Astăzi celebrăm o victorie a libertății. Dorința de libertate ne-a făcut să renaștem din cenușa războiului.
O libertate pentru care am plătit un greu preț, și de care ne-am bucurat și datorită celor care, de dincolo de ocean, au venit să se sacrifice pentru noi.
Asidui, ajutați de Planul Marshall, ne-am recâștigat libertatea de a munci și de a ne putea construi viitorul și casele. Libertatea stă la baza marelui spațiu economic conturat de tratatele pe care le celebrăm astăzi.
Marea noastră aventură a început aici, în această sală, la 25 martie 1957. Așezați împreună, la aceeași masă, am muncit dur pentru a ne elibera din capcana naționalismelor. Cei de atunci văzuseră pe viu ororile și ruinele lăsate, de două ori în doar câteva decenii, de înfruntările naționalismelor noastre. Visul unei Europe unite ne-a indicat calea de urmat pentru a lăsa definitiv în urmă coșmarul războiului.
Încă din 9 mai 1950, de la Declarația Schuman, Monnet, De Gasperi, Adenauer, Spinelli, Spaak, Martino și mulți alții au fost perfecți conștienți că nu va fi ușor. În 1954, speranța realizării unei uniuni politice, bazată pe o apărare europeană, s-a spulberat. De obstacole, ne-am lovit de nenumărate ori. Și totuși, deziluziile și descurajările nu au înfrânt niciodată voința de a avansa.
Încrederea, solidaritatea și empatia ne-au ajutat să depășim dificultățile, neîncrederea și neînțelegerea. Am reușit să spulberăm obstacole, bariere, granițe și birocrații naționale. Împreună, am luptat pentru o lume mai deschisă și mai prosperă, cu mai multe drepturi. Am contribuit la ieșirea din noaptea dictaturii a atâtor țări de pe continentul nostru. Cei care au trăit privarea de libertate care a sufocat continentul cândva știu că Uniunea noastră e o cucerire prețioasă, însă nu trebuie să ne culcăm niciodată pe lauri.
Trebuie să fim mândri de moștenirea pe care o lăsăm copiilor noștri: libertatea de a călători, de a studia, de a munci, de a întreprinde și de a inova. Vocația deschiderii și schimbului ce ne este proprie are rădăcini profunde.Istoria noastră începe pe insule, pe țărmul țărilor, de-a lungul fluviilor. Sunt secole de schimburi, de efervescență a gândirii, de dialectică a ideilor, de arte și științe: negustorii din Creta, artizanii din Etruria, filosofii și dramaturgii Atenei, juriștii și inginerii Romei. Abațiile și mănăstirile au transmis mai departe cunoștințele noastre. În marile universități europene și în orașe s-a născut un nou umanism.
Energia Renașterii ne-a deschis calea către noi rute comerciale și noi descoperiri, către finanțe și manufactură, în timp ce mari mecenați susțineau arta și cultura.
Artiștii, literații, filosofii și oamenii de știință s-au inspirat unii pe alții: Caravaggio și Rembrandt, Vivaldi și Bach, Shakespeare și Molière au lucruri în comun. Uniunea noastră a reprezentat o încercare de a recrea o nouă renaștere europeană. Un vast spațiu al întâlnirii și schimburilor, având în centru demnitatea și libertatea persoanei. Oportunitățile nu ocolesc pe nimeni. Din 1960, PIB-ul Uniunii per capita a crescut cu 33% mai mult față de Statele Unite. Garantând libertatea în cel mai vast spațiu economic din lume, au fost create milioane de locuri de muncă. Prin politica de coeziune am vrut să nu lăsăm pe nimeni deoparte.
Trebuie să continuăm acest mare șantier, să descătușăm întregul potențial rămas până acum fără formă, în privința pieței digitale, a creditelor, a energiei. Să nu uităm niciodată cât ne poate costa non-Europa, și nu numai economic. Nu ne-au părăsit puterile pentru Europe noastră, însă vrem să funcționeze mai bine. Au fost multe erori. Uniunea e încă incompletă, adesea distantă față de problemele concrete, divizată, ineficace și prea birocratică. Ca Președinte al Parlamentului, unica instituție aleasă direct de europeni, sunt îngrijorat de faptul că acest lucru face ca cetățenii să-și piardă din ce în ce mai mult interesul.
Nu putem spera un nou început dacă nu apropiem Europa de oameni. Aceasta este prioritatea mandatului meu. Nu e suficient să re-pictăm fațada. Sunt necesare schimbări profunde. Avem nevoie de instrumente pentru a răspunde neliniștilor celor care nu găsesc de muncă, angoasei tinerilor care nu-și pot face planuri de viitor, temerilor celor care se simt amenințați de terorism sau de imigrația clandestină, dar și celor care ne cer să afirmăm cu tărie, în interiorul și în afara granițelor noastre, valorile în care ne recunoaștem. O Europă mai concretă, o Europă a faptelor. De aceea, astăzi nu este un moment al complacerii în autosatisfacție și al retoricii festive. Declarația pe care o semnăm acum reprezintă un angajament politic clar pe care ni-l luăm față de cetățeni, la care subscriu toate cele 27 de state membre și conducerea instituțiilor UE.
Misiunea Parlamentului va fi de a se asigura că această voință nu va rămâne la stadiul de declarație. Trebuie să relansăm creșterea, să atragem investiții, să creăm locuri de muncă, să facem Europa mai justă și mai prietenoasă pentru întreprinderi. Monedei comune trebuie să-i corespundă o convergență reală, cu reforme comune. Un veritabil guvern al economiei. Pe lângă Pactul pentru stabilitate și creștere, ne trebuie un Pact intergenerațional. Nu putem lăsa tinerilor datorii imposibil de plătit și o economie ineficientă, care frânează crearea de locuri de muncă. Trebuie să le garantăm și lor o economie socială de piață.
Sunt necesare reguli și proceduri mai simple. Nu trebuie să ne pierdem în detalii, ci trebuie să ne concentrăm asupra provocărilor mondiale majore: politica externă, apărarea, comerțul și combaterea schimbărilor climatice. Pentru a guverna într-o lume în care inovarea și tehnologiile digitale fac să cadă granițele și barierele, statele membre trebuie să se coordoneze între ele. Numai cu ajutorul celor 500 de milioane de consumatori europeni ne putem apăra interesele în lume, făcând recunoscute drepturile de proprietate, precum și standardele noastre de siguranță, cele sociale, de mediu și tehnologice.
Niciun stat european nu are suficientă putere pentru a negocia de unul singur cu SUA, China, Rusia sau India. Suveranitatea ne-o putem exercita cu adevărat doar împreună. Trebuie să continuăm să promovăm o mai mare deschidere a piețelor, punând capăt concurenței neloiale. Ca și piața noastră internă, și cea globală trebuie să asigure o libertate în cadrul regulilor și să nu se transforme într-o junglă. Aici, acum, în această sală, trebuie să dăm un nou start marelui proiect al unei apărări comune. Este cel mai bun mod de a aduce un omagiu concret părinților noștri fondatori.
Miercuri, la Londra, a avut loc un atac terorist în fața parlamentului britanic. Era ziua în care comemoram victimele atentatelor care au avut loc în inima Europei noastre, la Bruxelles, Paris, Berlin și Nisa. Pentru a ne proteja cetățenii, este imperios necesară o mai mare încredere reciprocă. Serviciile noastre de informații, instanțele judiciare și serviciile de poliție trebuie să facă schimburi de informații între ele și să colaboreze.
De asemenea, pentru a ne controla frontierele, trebuie să consolidăm Poliția de frontieră și Garda de coastă europeană. Uniți și solidari, trebuie să facem dreptul de azil mai eficace, reformând în profunzime Regulamentul Dublin. Trebuie să dăm dovadă de aceeași rigoare atât în primirea celor care au dreptul, cât și în respingerea imigrației ilegale.
Pentru a face față fenomenelor majore ale epocii noastre, avem nevoie de o strategie comună, îndreptată către dezvoltarea Africii. Avem nevoie de o diplomație economică puternică. Pentru a afrunta cu adevărat aceste provocări, unitatea europeană este mai necesară ca oricând. Nu ne putem opri la jumătatea drumului. Trebuie să transformăm Europa, nu să o distrugem. Astăzi e o zi de sărbătoare și de mândrie pentru Europa. Suntem în avangarda mondială a protecției drepturilor și suntem singurul continent unde nu există pedeapsa cu moartea.
Suntem mult mai mult decât o piață și o monedă. Frontierele și identitatea noastră sunt legate de aceste idealuri de libertate, prosperitate și pace.
Însă trebuie să reflectăm la erorile pe care le-am făcut și să schimbăm această imagine a unei Europe abstracte și ineficiente. E unicul mod de a reda tinerilor noștri sentimentul apartenenței la un grandios proiect. Să facem ca visul lor de o Europă și o lume mai bună să devină realitate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.