Cotaţia petrolului pe bursele internaţionale îşi accentuează pe zi ce trece scăderea, apropiindu-se de pragul psihologic de 50 de dolari pe baril, însă analiştii susţin că situaţia se va redresa de abia anul viitor. Cererea globală de ţiţei s-a diminuat drastic iar supraoferta e în permanentă urcare iar acordul recent cu Iranul anunţă o invazie de petrol iranian pe pieţele lumii, fapt ce ar duce la cotaţii şi mai mici. Acum un an, piaţa era scăldată de petrol care costa 116 dolari/baril. Marile companii petroliere sunt în criză: se taie cheltuielile cu explorările, sunt daţi oamenii afară, iar marii producători, precum Rusia, întâmpină probleme uriaşe. La noi, singurul producător de petrol, OMV Petrom, a redus investiţiile pentru 2015 cu 30% faţă de anul trecut.
În ultima vreme, 10% din personalul implicat în sectorul mondial de explorare şi exploatare şi-a pierdut locul de muncă. Valul de concedieri a lovit şi în companiile contractoare, cele care furnizează servicii petroliere. “Sunt vremuri realmente grele pentru industrie”, a declarat pentru Bloomberg Bob Dudley, directorul executiv al British Petroleum. De altfel, britanicii, împreună cu americanii de la Chevron, sunt primii care au recurs la tăieri masive de costuri. Chevron a anunţat că va da afară 1.500 de oameni iar schema de personal se va reduce în acest fel cu 2,3% iar economiile rezultate sunt de un miliard de dolari. Tot 1.500 de oameni vor pleca de la Conoco Phillips dar acţiunea va continua. „Suntem în proces de ajustare a forţei noastre de muncă în concordanţă cu nivelul jos al preţurilor la ţiţei. Ne-am informat angajaţii să se aştepte la concedieri”, spune Daren Beaudo, purtător de cuvânt al ConocoPhillips.
Royal Dutch Shell va desfiinţa 6.500 de locuri de muncă în 2015, dintr-un total de circa 100.000, şi va intensifica măsurile de reducere a costurilor. De asemenea, Centrica, unul dintre cei şase mari furnizori de gaze şi electricitate din Marea Britanie, proprietarul British Gas, vrea să desfiinţeze 6.000 de posturi, în special din insulă. „Concedierile din sectorul de explorare şi producţie ar putea continua anul acesta, pe măsură ce situaţia financiară a industriei se înrăutăţeşte. Acestea vor fi inevitabile, dacă se va menţine actualul nivel înalt de supraproducţie”, spune consultantul John Graves.
Victimele colaterale sunt companiile care oferă servicii petroliere. Acestea au pierdut 100.000 de lucrători din cauza scăderii numărului de contracte, dar şi a presiunilor pe care le fac granzii pentru mărirea discounturilor. Halliburton şi Baker Hughes, mari furnizori de servicii, au anunţat că taie câteva mii de locuri de muncă. Saipem din Italia a anunţat că va da afară 8.800 de oameni. Deocamdată, liderul mondial de servicii petroliere, Schlumberger, a spus că îşi menţine schema de personal.
Marile companii petroliere dau afară angajaţii, dar şi taie miliarde de dolari destinate investiţiilor. British Petroleum a anunţat de curând că se va rezuma doar la 20 de miliarde de dolari pentru 2015, deşi la începutul anului afişa cifra de 26 miliarde de dolari. Compania de consultanţă Wood Mackenzie Ltd a dezvălui că, de la jumătatea anului trecut, au fost amânate sau anulate proiecte în valoare de circa 200 de miliarde de dolari.
Mai multe companii se gândesc să vândă active. Şeful de la Centrica, Iain Conn, a anunţat că vrea să facă economii de 750 milioane de lire sterline anual până în 2020 şi să vândă active de 1 miliard de lire sterline, în special zăcăminte petroliere din Marea Nordului şi parcuri eoliene, pentru a continua să acorde dividende acţionarilor.
Royal Dutch Shell, care va plăti 70 de miliarde de dolari pentru achiziţia BG Group, derulează din 2014 un program de vânzare de active care va ajunge până în 2018 la 50 de miliarde de dolari. Astfel, în perioada 2016-2018, Shell intenţionează să vândă active de 30 de miliarde de dolari, conform Reuters. „Trebuie să rezistăm într-o lume în care preţul petrolului va rămâne la un nivel scăzut pentru o perioadă”, a declarat directorul general Ben van Beurden.
Petrolul ieftin creează mari probleme Rusiei, ţară dependentă exporturi de hidrocarburi, cu o economie slăbită şi supusă unor sancţiuni comerciale impuse de Occident. Bloomberg a efectuat un sondaj în randul economiştilor iar 65% dintre aceştia au declarat că în cazul în care petrolul va ajunge sub 40 dolari/barilul, Rusia va trebui să recurgă la majorarea de urgenţă a dobânzii-cheie a băncii centrale. Asta înseamnă credite cu costuri mai mari! În plus, Moscova va trebui să impună măsuri de control al capitalului similare celor luate de greci.
Deprecierea ţiţeiului la 40 dolar/baril ar duce la o scădere a PIB-ului Rusiei de 5% anul acesta şi de 1% în 2016. Totodată, rubla s-ar deprecia, până la finalul acestui an, la 65 ruble/dolar, faţă de circa 59 ruble/dolar în prezent. Scenariul de bază cu privire la Rusia, bazat pe actualele cotaţii la ţiţei, estimează o contracţie economică de 3,5% în 2015 şi un avans marginal, de 0,5%, în 2016. Economiştii intervievaţi de Bloomberg susţin că şi la actualul nivel al barilului, de 50 de dolari, există şanse de 83% ca economia Rusiei să intre în recesiune în următoarele 12 luni.
Cât priveşte sancţiunile economice, în prezent doar 28% dintre cei intervievaţi sunt de părere că Uniunea Europeană va începe să ridice sechestrul pus pe activele ruseşti din Europa şi restricţiile de călătorie în timpul anului viitor, faţă de 52% în mai.
La noi în ţară, OMV Petrom a tăiat din costuri. Programul de investiţii pentru 2015 este estimat la circa un miliard de euro, din care aproape 85% va fi dedicat proiectelor de explorare şi exploatare. Se estimează că scăderea investiţiilor comparativ cu anul trecut va avea un impact negativ asupra producţiei viitoare de hidrocarburi. “Ca răspuns la preţul scăzut al ţiţeiului, ne-am redus planurile de investiţii pentru 2015 ale Grupului cu aproximativ 30% faţă de anul precedent şi am continuat să ne optimizăm structura de costuri, măsuri preconizate a ne proteja poziţia fluxului de numerar extins. Aceste iniţiative ne vor afecta, însă, producţia viitoare de hidrocarburi. În următoarele luni, ne aşteptăm ca discuţiile publice referitoare la mediul fiscal şi de reglementare să continue, aşa cum a fost anunţat de către autorităţi, şi vizăm obţinerea unui cadru stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor, o condiţie-cheie pentru investiţiile viitoare”, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Reprezentanţii companiei preconizează că un potenţial mediu scăzut de preţ al ţiţeiului pe o perioadă îndelungată se aşteaptă să ducă la scăderea investiţiilor anuale în explorare şi producţie cu 25-35%, precum şi a producţiei de hidrocarburi cu până la 4% între 2015 – 2017 faţă de 2014.
Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) crede că piaţa mondială a petrolului ar trebui să fie mai echilibrată anul viitor deoarece China şi statele în curs de dezvoltare şi-au majorat consumul de ţiţei, în timp ce furnizarea gazelor de şist din America de Nord şi din alte regiuni a crescut într-un ritm mai lent. Cererea mondială de ţiţei va creşte cu 1,34 milioane de barili pe zi (bpd) în 2016, faţă de un avans de 1,28 milioane de barili pe zi anul acesta. Astfel, producţia OPEC va fi mai ridicată decât cea a statelor care nu sunt membre ale cartelului şi din zăcămintele de gaze condensate, având ca rezultat o piaţă mult mai echilibrată.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.