Marea literatură a lumii, la Gaudeamus

Klaus Iohannis, invitatul Curtea Veche Publishing

Curtea Veche Publishing lansează azi, la ora 17.30, la standul editurii din cadrul Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, volumul autobiografic Pas cu pas semnat de noul preşedinte al României, Klaus Iohannis. Evenimentul va avea loc în prezenţa autorului şi va include o sesiune de autografe.

În cele peste 200 de pagini ale volumului, politicianul prezintă atât întâmplări din culise, cât şi momente mai puţin cunoscute din viaţa publică. Pentru prima dată, noul preşedinte al României vorbeşte deschis, în cadrul unui volum autobiografic, despre copilăria, adolescenţa, sora, soţia sa, despre studenţia la Cluj sau despre cariera în învăţamânt.

„Am adunat în această carte momente din viaţa publică, încercând să refac, din ceea ce a selectat memoria, traseul profesional care m-a adus de la catedra de fizică la ipostaza de candidat pentru preşedinţie. Am inclus în ea şi lucruri personale, dar nu am făcut-o neapărat pentru a răspunde curiozităţii celorlalţi. Am recuperat acele întâmplări, întâlniri sau detalii care au spus ceva despre felul în care m-am format, despre valorile pe care le-am preţuit. Identitatea mea personală a umplut, prin intermediul faptelor, dar şi prin aceste principii în care am crezut, rolul de persoană publică pe care l-am ocupat mai bine de paisprezece ani. (…) A venit timpul ca valorile performanţei să fie puse în acţiune tocmai pentru ca aspiraţiile de atâta amar de timp să se transforme, în sfârşit, în realităţi palpabile: stabilitate economică, bunăstare şi certitudinea că ne-am înscris, pas cu pas, pe drumul care trebuie”, declară Klaus Iohannis.

Zi regală la Curtea Veche Publishing

Curtea Veche Publishing lansează, în cadrul Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, 6 titluri noi în colecţia de cărţi regale și propune cititorilor să petreacă împreună o Zi regală.

Seria de evenimente va avea loc sâmbătă, 22 noiembrie, între orele 15.00 şi 19.00, la standul editurii din cadrul Pavilionului Central Romexpo, şi include lansări de carte în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principele Radu şi Principesa Margareta ai României şi sesiuni de autografe.

Programul acestei zile regale include următoarele lansări:

15.00 – 15.45 – Lansare şi sesiune de autografe Ora Regelui de Bogdan Şerban-Iancu.

În prezenţa ASR Principelui Radu al României.

Participă: Bogdan Şerban-Iancu, Mihai Covrig, Iulian Ene, Demeter András István.

Moderator: Miruna Meiroşu.

15.45 – 16.10 – Lansare şi sesiune de autografe Balcicul Reginei Maria de Diana Mandache.

În prezenţa ASR Principelui Radu al României.

Participă: Diana Mandache, Iren Arsene, Andrei Muraru, Stelian Tănase.

Moderator: Miruna Meiroşu.

16.30 – 17.15 – Lansare şi sesiune de autografe: DVD-ul Cuvântul Regelui. Convorbiri şi momente cu şi despre Regele Mihai I, realizate de Marilena Rotaru.

În prezenţa ASR Principelui Radu al României.

Participă: Marilena Rotaru, Grigore Arsene, Dinu Zamfirescu, Filip Lucian-Iorga.

Moderator: Miruna Meiroşu.

17.15 – 18.00 – Lansare şi sesiune de autografe Eticheta regală de Sandra Gătejeanu Gheorghe.

În prezenţa ASR Principelui Radu al României.

Participă: Sandra Gătejeanu Gheorghe, Iren Arsene, Cornel Ilie.

Moderator: Miruna Meiroşu.

18.00 – 18.45 – Lansare şi sesiune de autografe Calendarul regal şi Crăciunul regal de AALLRR Principesa Margareta şi Principele Radu ai României.

În prezenţa AALLRR Principesei Margareta şi Principelui Radu ai României.

Moderator: Miruna Meiroşu.

La Polirom…

Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian, Tranziţia. Primii 25 de ani

Noul volum al Alinei Mungiu-Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian, Tranziţia. Primii 25 de ani, apărut recent la Editura Polirom, în colecţia Ego. Publicistică (coordonator George Onofrei), cuprinde zece convorbiri spumoase, cu rol de diagnostic şi totodată de profeţie.

„Cartea aceasta e adresată celor care luptă, dar, în egală măsură, şi celor care gândesc la fel, deşi stau încă deoparte. Şi care vor coborî în arenă”, afirmă Vartan Arachelian.

Vineri, 21 noiembrie, de la ora 13.30, Editura Polirom vă invită în Sala Cupola (Romexpo) la o dezbatere pe marginea volumului Tranziţia. Primii 25 de ani. Invitaţi, alături de autori: Stelian Tănase, Cornel Nistorescu, Liviu Antonesei, Daniel Cristea-Enache. Eveniment moderat de Ovidiu Şimonca, ce va avea loc în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Tîrgului Internaţional Gaudeamus, 2014.

2014 este anul care marchează un sfert de secol de când a căzut Zidul Berlinului, iar românii au răsturnat regimul lui Nicolae Ceauşescu, însă ce ne-au adus aceşti 25 de ani de libertate? Alina Mungiu-Pippidi şi Vartan Arachelian discută despre motivele pentru care comunismul românesc a plantat sămânţa unei tranziţii dificile, dacă a fost revoluţie sau lovitură de stat, de ce la noi nu a existat lustraţie şi cum am putea să ne maximizăm performanţa în UE.

Traseul parcurs de autorii cărţii în arheologia lor evenimenţială are multe similitudini, dar şi deosebiri, ceea ce particularizează memoria colectivă în istorii personale. Deşi această carte e o istorie obiectivă a tranziţiei, ea este, nu doar în subtext, şi o istorie trăită.

„Am cea mai înaltă apreciere pentru Alina Mungiu-Pippidi. Ce a făcut atât ca universitar, cât şi ca activist pentru buna guvernare o plasează printre cei mai remarcabili oameni din regiune şi în rândul elitei academice internaţionale”, mărturisea Thomas Carothers, Carnegie Endowment, autor al lucrării The End of Transition Paradigm, 2010.

„Alina Mungiu-Pippidi este una dintre cele mai curajoase şi mai transparente figuri publice din România. E un critic tranşant, dar constructiv al realităţilor sociale şi politice”, consideră Dennis Deletant, Georgetown University, 2010.

Alina Mungiu-Pippidi, una dintre cele mai cunoscute voci ale societăţii civile din România, personalitate academică recunoscută peste hotare, profesor de politici publice la Hertie School of Governance, Berlin, preşedinte fondator al Societăţii Academice din România şi expert al Comisiei Europene.

De acelaşi autor la Editura Polirom: Doctrine politice (1998), Introducere în politologie (2000), De ce nu iau românii premiul Nobel (2012, 2014). În 2006 a fost republicată la Cartea Românească Evangheliştii (Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 1993).

Vartan Arachelian, jurnalist, scriitor, scenarist şi regizor de film documentar, realizator de programe pentru radio şi televiziune, autor de anchete şi reportaje, directorul primului post independent de televiziune din România. Dintre cărţile publicate: Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian (1992, 1996, 2014), Istoria şi fantomele sale (2014).

Simona Sora, Hotel Universal

Simona Sora este laureata prestigiosului Premiu Ion Creangă al Academiei Române pentru romanul Hotel Universal, apărut la Editura Polirom în două ediţii (în anul 2012, în colecţia Ego. Proză, şi în 2013, în colecţia de bestselleruri a editurii, Top 10+).

Hotel Universal este în curs de apariţie la editura franceză Belfond (traducere de Laure Hinckel) şi la editura croată Božičević (traducerea fiind semnată de poeta Ana Brnardić Oproiu şi Adrian Dumitru Oproiu).

Hotel Universal a fost unul dintre cele cinci romane finaliste la Premiul literar Augustin Frăţilă, ediţia 2013, şi este câştigător al Premiului revistei Accente pentru proză.

Ficţiune autobiografică şi exerciţiu spiritual, Hotel Universal este romanul unei lumi dispărute, o lume amestecată, cosmopolită şi crudă, însă cu valorile esenţiale intacte.

Se spune că, la început, Hotel Universal se afla exact în centrul Bucureştilor. Loc straniu, cu nenumărate cotloane şi pivniţe încurcate, hotelul de pe Gabroveni a avut mai multe vieţi: a ars de câteva ori, s-a refăcut şi a fost martorul unor dramolete consemnate în cronicile vremurilor. A supravieţuit, cu multe modificări, perioadei comuniste, iar după1989 a devenit cămin studenţesc, trăind o a treia viaţă, la fel de imprevizibilă, până să fie revendicat de foştii săi proprietari şi închis recent.

Simona Sora, eseistă şi prozatoare, a fost prezentă constant în ultimii 20 de ani în presa culturală. A predat literatură şi teoria editării la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi a tradus literatură hispano-americană. Se numără printre autorii antologiilor Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (Editura Polirom, 2008), Prima mea carte (Editura ART, 2011), Poveşti cu scriitoare şi copii (Polirom, 2014). A publicat eseurile Regăsirea intimităţii (Editura Cartea Românească, 2008), Ultima Thule. Fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei (Artec, Spania, 2009) şi Seinfeld şi sora lui Nabokov (Editura Polirom, 2014).

Este doctor în Filologie şi membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Humanitas vă dă întâlnire la Gaudeamus

Începând de miercuri, 19 noiembrie, până duminică, 23 noiembrie, Editura Humanitas vă aşteaptă cu cele mai frumoase cărţi ale toamnei 2014 şi cei mai îndrăgiţi autori. La cele peste 30 de evenimente ce se vor desfăşura pe scena care deschide standul editurii nu vor lipsi Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Andrei Pleşu, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici, Oana Pellea, T.O. Bobe, Radu Sergiu Ruba, Vlad Zografi, Andrei Cornea.

Vineri, 21 noiembrie, la ora 16.30, O vară ce nu mai apune de Radu Sergiu Ruba.

Participă: Dan C. Mihăilescu, Radu Sergiu Ruba, Radu Paraschivescu.

La ora 17.30 – Căpitanul Mihalis (Libertate sau Moarte) de Nikos Kazantzakis.

Participă: Elena Lazăr, Tudor Dinu, Elisabeta Lasconi, Denisa Comănescu.

La ora 18.00 – Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu şi Ciprian Măcesaru în dialog epistolar.

Participă: Dan C. Mihăilescu, Ciprian Măcesaru, Lidia Bodea.

La 18.30 – Bezna clară de William Golding.

Participă: Iulia Gorzo, Andreea Răsuceanu, Alexandra Rusu, Denisa Comănescu.

Sâmbătă, 22 noiembrie

La 11.30 – Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde

Participă: Antoaneta Ralian, Mihaela Irimia, Andreea Răsuceanu, Denisa Comănescu.

La 12.00 – Suveranii României. Monarhia, o soluţie? de Lucian Boia.

Participă: Lucian Boia, Gabriel Liiceanu.

La 12.30 – Confidentul de Hélène Grémillon.

Un adevărat fenomen editorial, Confidentul, romanul de debut al scriitoarei franceze Hélène Grémillon a devenit bestseller imediat după apariţie, în 2010, fiind tradus până în prezent în 27 de ţări. Confidentul a fost încununat în Franţa cu numeroase premii, printre care Lauriers Verts de la Forêt des Livres – Prix du Premier Roman (2010), Prix Palissy (2011), Prix Emmanuel Roblès (2011), Prix Montalembert (2011) si Prix Jeune Talent Littéraire des Clubs de Lecture Saint-Germain-en-Laye (2011), în Germania primind Euregio-Schüler-Literaturpreis (2013).

Paris, 1975. După tragicul accident în care-şi pierde mama, tânăra editoare Camille Werner descoperă printre misivele previzibile un plic ciudat. În el, o scrisoare de câteva pagini, relatând întâmplări din copilăria unor necunoscuţi. O eroare a poştei sau poate o scăpare a expeditorului anonim, crede Camille. Dar primul plic e doar începutul unui şir de scrisori care, filă cu filă, deapănă povestea a două iubiri imposibile şi a nenumărate vieţi sfărâmate. Încetul cu încetul, Camille înţelege că teribila taină pe care vrea să i-o împărtăşească autorul anonim o priveşte chiar pe ea. În acest roman, care are suflul marilor istorisiri, Hélène Grémillon asociază pasiunea cu suspansul psihologic, într-un admirabil stil literar.

„Confidentul aruncă o privire plină de înţelegere şi înţelepciune asupra naturii umane, a existenţelor în care adevărul şi minciuna se împletesc, a situaţiilor-limită când dragostea şi frica se dovedesc în acelaşi timp izbăvitoare şi criminale. Cartea nu-i va dezamăgi nici pe cititorii esteţi, care vor descoperi frazele armonioase şi pline de fineţe ale autoarei redând exemplar vocile eroinelor”, scria cronicarul de la Le Point

Hélène Grémillon s-a născut în 1977 la Poitiers. După studii de filologie şi istorie se lansează în presă (lucrează pentru Le Figaro şi L’Avant-scène cinéma) şi în regia de scurtmetraj. În 2010 debutează cu romanul Confidentul (Le Confident), în aceeaşi măsură un mare succes de public şi de critică. Cartea, tradusă până în prezent în 27 de ţări, a fost distinsă cu cinci premii importante în Franţa şi cu Euregio-Schüler-Literaturpreis (2013) în Germania. În 2012, Hélène Grémillon îşi publică cel de-al doilea roman, Garsoniera (La Garçonnière), aflat în curs de apariţie în colecţia „Raftul Denisei“.

Hélène Grémillon este invitata Institutului Francez şi a Editurii Humanitas Fiction la Târgul Internaţional de carte Gaudeamus 2014. Cititorii români se pot întâlni cu scriitoarea în standul Editurii Humanitas, sâmbătă, 22 noiembrie, ora 12.30.

La 13.00 – O idee care ne suceşte minţile de Pleşu, Liiceanu, Patapievici.

Participă: Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu.

„Odată ajunşi la putere, comuniştii trebuie să treacă drept monştri“ (corespondenţa dintre Marx şi Engels).

„Istoria este judecătorul, proletariatul este călăul“ (Marx).

„Când ne va veni rândul, nu ne vom deghiza terorismul“ (Marx).

„Noi purtăm război contra tuturor ideilor proeminente de religie, stat, ţară, patriotism“ (Marx).

„Comisariatul pentru justiţie este «Comisariatul pentru exterminare socială»” (Lenin).

„În această revoluţie va trebui să-l trezim pe Diavol în sufletul oamenilor, să aţâţăm patimile cele mai josnice” (Bakunin).

„Spiritul de distrugere e asemenea celui de creaţie” (Bakunin).

La 13.30 – Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României de Anca şi Raul Ştef.

Pretutindeni şi oricând, viaţa este o bursă a binelui şi răului, a luminii şi întunericului, a adevărului şi minciunii. România comunistă, cu lagărele ei de la Piteşti, Gherla, Periprava sau Aiud, a fost un loc unde infernul a avut regizori exersaţi în arta de-a face rău. Unii dintre ei au fost sadici, alţii doar brutali. Unii au trăit în voluptatea supliciului, alţii s-au mulţumit să execute ordine criminale. Au existat însă, în acest spaţiu al ororii, şi oameni pe care nu i-a putut îndoi nimeni. Oameni care au supravieţuit prin rugăciune, credinţă şi speranţă. Oameni care n-au fost dispuşi să accepte traficul de conştiinţe şi nici să-şi negocieze demnitatea.

Douazeci dintre ei au acceptat să vorbească tocmai în anul în care se împlineşte o jumătate de secol de la decretul de eliberare în masă a deţinuţilor politici. Interviurile realizate de Anca Ştef, dublate de fotografiile lui Raul Ştef, pun în lumină un snop de trestii gânditoare pe care soarta le-a silit să-şi petreacă o perioada de timp în fiare şi printre fiare. Lucrurile pe care le istorisesc aceşti oameni aici, în Supravieţuitorii. Marturii din temniţele comuniste ale României, sunt lucruri pe care n-au îndrăznit până acum să le povestească nici măcar propriilor familii. Dacă s-au hotărât totuşi să vorbească în acest ultim ceas au făcut-o, fireşte, ca să nu uităm.

La 14.30 – Cu mâna pe inimă. Corina Negrea în dialog cu Martin S. Martin.

Toate cărţile din seria Portrete în dialog reprezintă un exerciţiu de recapitulare a unei vieţi, o încercare a memoriei de a găsi, în neprevăzutul evenimentelor, coerenţa unui destin. Sub forma unui dialog destins, doi oameni stau de vorbă: unul întreabă, provoacă, scormoneşte în viaţa celuilalt; celălalt, invitatul şi eroul cărţii, răspunde întorcându-se către sine, dar termină prin a-şi aduce viaţa la lumină în beneficiul cititorilor. Căci, aflând povestea unui destin individual şi confruntându-ne cu el, noi suntem cei câştigaţi.

Cei doi care s-au prins aici în dialog sunt un jurnalist de ştiinţă, Corina Negrea, realizatoarea emisiunii Născut în România de la Radio România Cultural, şi Martin S. Martin, eroul poveştii, chirurg şi cardiolog celebru, emigrat în Statele Unite în 1985.

„Am trăit în două ţări, am avut două nume şi am practicat două profesii medicale. Vieţile mele, despărţite de timp şi distanţe, sunt unite prin multiple cârlige de amintiri, situaţii, imagini, bolnavi şi prieteni. Datorez foarte mult celor două vieţi ale mele. Le iubesc deopotrivă”, mărturiseşte Martin S. Martin.

La 15.30 – Cum continuă povestea de Ioana Pârvulescu.

Ioana Pârvulescu lansează Cum continuă povestea

„Purtăm în noi mai multe vieţi. Problema e pe care o actualizăm. Purtăm în noi mai multe cărţi. Problema e pe care o actualizăm. Am ales-o, de data aceasta, pe cea de poezie. Un jurnal pe care l-am acumulat interior de-a lungul anilor şi căruia acum i-a venit momentul: încercări primejdioase de a înţelege şi prinde în vers lumea, cu mine cu tot în ea, pentru că poezia are acces la lucruri imposibil de exprimat în orice alte vorbe «pe-nţeles». Cred că în poezie se pot spune în cuvinte inocente lucruri mult mai dure decât în proză. Cum continuă povestea. E un semn de întrebare în titlu, care mă nelinişteşte încă. Se află aici o bună parte din vieţile şi din morţile mele”, mărturiseşte Ioana Pârvulescu.

La 16.30 – Sărbătoarea neînsemnătăţii de Milan Kundera.

Participă: Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea.

„Sărbătoarea neînsemnătăţii e un roman însemnat, care adună laolaltă teme esenţiale din scrisul lui Kundera, dar, atenţie, cu schimbări neaşteptate de perspectivă (nu rataţi motivul femininului, uluitor!). Filtrând la maximum viaţa, ajunge la ultima ei consecinţă: jocul neînsemnătăţii. Într-o epocă serioasă, ca a noastră, care a pierdut undeva, pe drum, râsul, revin în scenă neseriozitatea, comedia detaliilor, absurdul, inexplicabilul şi gluma. Acestea se intersectează atât în Istoria mare (Stalin, Kalinin, Hruşciov), cât şi în istoriile de zi cu zi ale Parisului, la 60 de ani după moartea lui Stalin. Metafora care se deschide în carte şi uneori, dilatată, înghite tot romanul este teatrul de păpuşi. Pentru cititorul român, o vibraţie din piesele lui Ionesco e perceptibilă în timbrul acestei cărţi: o împăcare a comediei cu tragedia, a neseriozităţii cu gravitatea, a disperării cu buna dispoziţie. Nu pare un roman scris ca să-i măgulească pe contemporanii noştri. Pare scris ca să te pună pe gânduri, amuzându-te. Ceea ce, oricum, ar trebui să ne măgulească”, scrie Ioana Pârvulescu, traducătorul volumului.

La 17.30 – Să rîdem cu Nea Mărin. Amza Pellea

Participă: Oana Pellea, Irina Margareta Nistor, Lidia Bodea.

„De Paşti 2014 am deschis manuscrisele lui. Cu emoţie, chiar cu teamă. Teama că amintirile mă vor întrista, că vor răscoli dorul, că vor învârti lama de cuţit în rana nevindecată a lipsei lui… Dorul a rămas dor, dar m-am trezit ca râd în hohote, că râd cu lacrimi citind isprăvile lui Nea Marin… şi din nou, ca în tinereţe, îmi era teamă că voi ajunge la finalul poveştii. Foarte puţină lume ştie că textele cu Nea Marin sunt scrise în totalitate de el, de Amza. Un umor sănătos, fără pic de vulgaritate, un umor cu o tiră de poezie, un umor curat. Ţi-e drag să citeşti, dar se mai întâmplă ceva: nu numai că parcă îi auzi vocea, dar ai impresia că îţi şi apare în faţa ochilor Nea Marin din Băileşti… hâtru, sănătos, vesel. Despre foile ce rămâneau pe birou peste noapte, foile scrise cu cerneală albastră, şi despre mirosul lor, un amestec de miros proaspăt de hârtie, miros de cerneală şi parfumul lui tata, de lavandă, nu se poate povesti…”, mărturiseşte Oana Pellea.

La 18.00 – Fizica povestită de Cristian Presura.

Participă: Cristian Presura, Voicu Lupei, Mircea Pentia, Vlad Zografi.

„La primul contact cu această carte am avut sentimentul că ascult o muzică ce mă încântă ori de câte ori o aud. În interpretarea lui Cristian Presura, această compoziţie grandioasă care e Fizica ajunge să sensibilizeze şi urechile cele mai puţin educate ştiinţific. Parcurgând cartea lui Cristian Presura veţi ajunge să înţelegeţi noţiuni precum modelul standard, unificarea interacţiilor din natură, materia şi energia întunecată, găurile negre etc. Majoritatea fizicienilor ce se încumetă să scrie o asemenea lucrare rezistă cu greu tentaţiei de a folosi un limbaj matematic atotcuprinzător, cu numeroase formule, uneori greu de digerat pentru un nespecialist. Cartea lui Cristian Presura este cu atât mai valoroasă cu cât se adresează în egală măsură unui cititor neavizat şi unuia bun cunoscător al formalismului matematic, care nu acceptă uşor afirmaţii fără demonstraţie”, apreciază Dr. Mircea Pentia, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, Bucureşti-Măgurele, cercetător ştiinţific asociat CERN, Geneva.

Duminică, 23 noiembrie

La 12.00 – Jurnal de război, 1916–1917 de Maria, regina României.

Ediţie integrală, necenzurată. vol. I

Participă: Dan C. Mihăilescu, Lucian Boia, Şerban Marin – Arhivele Naţionale ale României.

La 15.00 – Povestea Maicii Domnului de Ion Pillat şi Ion Barbu. Micromonografie de Dinu Pillat.

Participă: Ioana Pârvulescu, George Ardeleanu, Oana Pellea, Monica Pillat.

„Cu Povestea Maicii Domnului, Ion Pillat intra în faza a treia a exerciţiului spiritual propus de Sfântul Ignaţiu de Loyola, şi anume, prin apropierea de istorie, poetul devine martor la drama coborârii divinului în lume, drama mediată aici de trăirile Fecioarei. Personajele Poveştii… – Ioachim, Ana, Iosif, Maria, ciobanii, magii, plugarul, însuşi poetul în ipostaza «robului de la Miorcani» – alcătuiesc o horă de singurătăţi contemplative având în centru taina iradiantă care îi umple de har. Publicarea acestui ciclu de poeme însoţit de ilustraţii îi pune pentru întâia oară pe cititori în situaţia privilegiată de a putea aprecia armonia de viziune dintre poet şi pictoriţa Maria Pillat-Brateş, care au ctitorit împreună Povestea Maicii Domnului pe tărâm românesc”, scrie Monica Pillat.

Bucureştii de altădată. 1885–1888 (vol. III)

Cu acest al treilea volum al însemnărilor lui Constantin Bacalbaşa cade uşor cortina sfârşitului de veac al nouăsprezecelea peste Bucureştiul prins în vârtejul schimbărilor de tot felul. În oraşul odinioară tihnit şi patriarhal, tropotul cadenţat al trăsurilor pe caldarâm începe să se întretaie cu clănţănitul roţilor de tramvai, centrul cosmopolit, cu viaţa lui de petreceri, se întinde cu lăcomie către lumea pitorească a mahalalelor, străzi luminate îşi croiesc făgaş printre clădiri cu fason occidental, se schimbă veşminte, mode, obiceiuri. Odată cu ele, după cum surprinde ochiul ager al gazetarului, se schimbă legile, guvernele, politicienii. Spicuind din publicaţiile vremii ori slujindu-se de propriile-i amintiri, adesea colorate intens subiectiv, Bacalbaşa ne oferă o cronologie amănunţită a vieţii politice româneşti, cu personajele ei de prim-plan ori de culise, completând astfel, cu date de mare interes documentar, uriaşa frescă a Bucureştilor de altădată.

Cireşe amare

„Liliana Nichita şi-a crescut copiii singură, mamă şi tată la un loc; a văruit, a crăpat lemne, a tencuit, a gătit mii de oale de mâncare, a făcut teme, a visat cu Vivaldi, a încercat să trăiască normal. Greu. Aşa că a ascultat de o prietenă, a urcat în primul microbuz către Roma şi a rămas acolo. N-a durat mult şi a ajuns la marginea prăpastiei. Atunci a început să scrie şi a descoperit că astfel se curăţă, se eliberează, are puterea de a da mai departe poveştile ei sau ale altora. Când a plecat era femeie de 30 şi ceva de ani, care, în mica ei valiză, printre câteva haine de schimb, a luat şi două-trei cărţi de căpătâi să-i ţină de urât şi de dor. Nici prin gând nu-i trecea că va ajunge să se scrie pe sine, în propria ei carte”, afirmă Irina Păcurariu

Noutăţi Humanitas Fiction la Gaudeamus 2014

”Dragi cititoare, dragi cititori,

În colecţia Raftul Denisei şi în seriile de autor ale Editurii Humanitas Fiction, printre cele 17 titluri publicate recent şi trei care stau să apară pentru Gaudeamus, se numără şapte romane semnate de laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură: Strada Dughenelor Întunecoase (traducere de Şerban Velescu) şi Micuţa Bijou (traducere de Dan Rădulescu) de Patrick Modiano, Bezna clară (traducere de Iulia Gorzo) de William Golding, Ţara Vinului (traducere de Luminiţa Bălan) de Mo Yan, Astăzi mai bine nu m-aş fi întâlnit cu mine însămi (traducere de Corina Bernic) de Herta Müller, Aşteptându-i pe barbari (traducere de Michaela Niculescu) de J.M. Coetzee şi Frumoasele adormite (traducere de Anca Focşeneanu) de Yasunari Kawabata.

La acestea se adaugă cinci titluri ale unor nominalizaţi de cursă lungă la acelaşi premiu. Două dintre ele, Căpitanul Mihalis (a cărui splendidă versiune româneasca e semnată de Ion Diaconescu) de Nikos Kazantzakis (m. 1957) şi Povestiri de iarnă (traducere de Ioana A. Manolescu) de Karen Blixen (m. 1962), au devenit cărţi clasice ale secolului XX; celelalte trei – Între prieteni (traducere de Marlena Braester) de Amos Oz, Inima inimii (traducere de Dinu Flamand) de Antònio Lobo Antunes şi Tarantula (traducere Sorin Ghergut) de Bob Dylan – aparţin unor autori contemporani de primă mărime, care, sper eu, vor ajunge să primească Nobelul.

Două romane ruseşti de forţă onorează literatura ţării invitate la ediţia Gaudeamus 2014, cartea multipremiata din 2013 Laur (traducere de Adriana Liciu) de Evgheni Vodolazkin şi Medeea şi copiii ei (traducere de Gabriela Russo) de Ludmila Ulitkaia.

O saga modernă despre speranţele şi dezămăgirile fiinţei contemporane ne oferă James Meek în romanul Invaziile inimii (traducere de Carmen Toader), Paolo Giordano ne iniţiază în experienţa aspră a maturizării în Corpul uman (traducere de Vlad Russo), iar Liza Dalby ne dezvăluie în Povestea doamnei Murasaki (traducere de Diana Tihan) viaţa tumultuoasă a autoarei primului roman al lumii, conceput acum 1.000 de ani.

La invitaţia Institutului Francez şi a editurii noastre, scriitoarea Hélène Grémillon îşi va prezenta la standul Humanitas romanul Confidentul (traducere de Mariana Piroteală), bestsellerul colecţiei Raftul Denisei din această toamnă.

O splendidă traducere nouă a Portretului lui Dorian Gray de Oscar Wilde, într-o ediţie de colecţie, semnează Antoaneta Ralian.

Cărti minunate de pe patru continente, în versiuni româneşti de înaltă ţinută, pe care le-am pregătit pentru toţi cei care vor să citească marea literatură a lumii.

Last but not least, noul roman al lui Paulo Coelho, Adulter (traducere de Micaela Ghiţescu), bestseller în peste 50 de ţări, aduce o viziune proaspătă asupra unor dileme cât se poate de actuale.

Dragi cititoare şi dragi cititori, vă aştept la Gaudeamus 2014 şi vă doresc lectură plăcută”, scrie Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

O nouă carte de Ligia Pop, la Raw Generation Expo

În cadrul celui mai mare eveniment din România care promovează alimentaţia raw-vegană, Raw Generation Expo, Curtea Veche Publishing a adus publicului volumul Deserturi pentru părinţi şi copii sănătoşi semnat de Ligia Pop, o colecţie de reţete sănătoase şi gustoase bazate pe tehnica gătitului fără foc. Cu fiecare nouă carte de bucate, Ligia Pop transmite mai departe sfatul lui Hipocrate: „Hrana să vă fie medicament”.

În Deserturi pentru părinţi şi copii sănătoşi, Ligia Pop vă dezvăluie cum puteţi găti – în orice sezon – deserturi festive şi memorabile, precum şi gustări practice şi rapide, pe care copiii să le mănânce cu plăcere şi care să-i menţină supli, sănătoşi, energici. Acum, mai mult ca oricând, după ce a devenit mama unei fetiţe, autoarea încearcă ingrediente noi şi combinaţii neaşteptate, folosind metode de preparare nonconformiste. Ediţia de faţă a cărţii conţine un număr aproape dublu de reţete faţă de precedenta, publicată în 2011.

La 35 de ani, este autoarea a şase cărţi: Sfaturi pentru o viaţă mai sănătoasă (2014), Jurnal de sarcină: sfaturi pentru o naştere naturală şi un bebe sănătos (Curtea Veche Publishing, 2014), Deserturi pentru părinţi şi copii sănătoşi (2011; ed. II – Curtea Veche Publishing, 2014), Germeni şi vlăstari: surse de sănătate şi energie (2011, ed. II – Curtea Veche Publishing, 2013), Reţete vegane fără foc (2010, Curtea Veche Publishing 2012, 2014), Paşi în lumea muzicii (2007). Este raw food chef (bucătar specializat în alimentaţia vegană fără foc), susţine demonstraţii culinare şi organizează anual la Bucureşti Raw Generation Expo, un eveniment unic şi naţional prin care promovează un stil de viaţă sănătos. De asemenea, este gazda unor show-uri TV online: Ligia’s Kitchen şi De Vorbă cu Ligia.

A câştigat, alături de alţi 15 bucătari din lume, titlul internaţional YouTube Next Chef. Ligia Pop este licenţiată în muzică la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi şi e profesoară de pian.

Editura ALL

Sunteţi invitaţi vineri, 21 noiembrie, la ora 17.30, la standul Editurii ALL din cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătura 2014, unde reputatul pshiholog Hedi Hoka lansează prima sa carte, intitulată sugestiv Iubesc să fiu femeie – Ghidul femeii de nota 10.

Fiţi alături de autoare într-o seară de toamnă târzie pentru o conversaţie fascinantă şi invitaţi-surpriză remarcabili!

Editura Vremea

Pasionaţii de genealogii vor fi încântaţi de noul volum scris de Mihai Sorin Rădulescu: Genealogii greco-române.

Cartea prezintă istoria şi genealogia unor familii greceşti şi vlahe stabilite pe teritoriul României. Punând accentul pe legăturile genealogice greco-române, autorul doreşte să creeze punţi între spaţiul elen – de prestigiu şi răsunet universal – şi cel românesc, care s-a arătat întotdeauna foarte receptiv în raport cu influenţele din lumea Greciei.

Alunecând cu eleganţă printre fascinantele încrengături ale înrudirilor, Mihai Sorin Rădulescu creionează portretul unor epoci uitate, populate de personaje pitoreşti, care au dat semnificaţii profunde timpului lor.

O carte cu valoare ştiinţifică, o aventură a spiritului, care se citeşte cu interesul trezit îndeobşte de un roman de aventuri.

Mihai Sorin Rădulescu (n. 1966), doctor în istorie la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris (1995), este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Autor al unor lucrări de referinţă în domeniul genealogiei şi al istoriei sociale româneşti, se ocupă în cărţile şi articolele sale de istoria boierimii şi a burgheziei, precum şi de scoaterea la lumină a prezenţelor culturale româneşti în Occident.

Vă propunem câteva dintre lansările acestei edituri.

Miercuri, 19 noiembrie, la ora 18.30 – Copoiul din Cardiff, de Lucian Ciuchiţă.

Invitaţi: Otilia Sîrbu, Gabriel Alexandru Ionescu, Lucian Ciuchiţă, Miruna Lepuş.

La ora 19.00 – Cărţi noi în colecţia Poesis: Să lăsăm să cadă cuvintele/ Laissons tomber les mots, de L. Blaga, N. Stănescu, A. Blandiana, A. Trestieni; Tratat de melancolie, de George Tomozei, facsimil după manuscris; Poezii, de Cornel Vlădeanu; Poezii, de Ovion; Chipurile omului, de Marius Marian Solea; Sacerdotul, de George Mihalcea.

Invitaţi: Eugenia Ţarălungă, Ana Trestieni, Radu Voinescu, George Mihalcea, Marin Stoian, Marius Marian Solea, Ovidiu Ioniţă, Silvia Colfescu.

Vineri, 21 noiembrie, la ora 17.00 la Bursa de contacte – Străzi din Bucureşti şi numele lor. Personalităţi ale Bisericii. Medici şi farmacişti, de Aurel Ionescu.

Invitaţi: dr. Cezara Mucenic, prof. ing. Nicolae Noica, Silvia Colfescu.

La ora 17.30 – Bucureştii lui Mazar Paşa, de Emanuel Bădescu.

Invitaţi: Ruxanda Beldiman, Emanuel Bădescu, Silvia Colfescu.

La ora 18.00 – Scriitori francezi la Bucureşti. Interviuri, de Adina Diniţoiu. Invitaţi: Carmen Muşat, Magda Cârneci, Bogdan Ghiu, Adina Diniţoiu, Silvia Colfescu.

Sâmbătă, 22 noiembrie, la ora 13.00 – Europeana. O scurtă istorie a secolului douăzeci, de Patrik Ourednik.

Invitaţi: Doina Jela, Helliana Ianculescu, Excelenţa Sa Jiri Sitler, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cehe în România, Silvia Colfescu.

La ora 13.30 – File dintr-un jurnal interzis, de Corneliu Coposu.

Invitaţi: Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu, prof. univ. dr. Sorin Alexandrescu, Bedros Horasangian, Silvia Colfescu.

La ora 15.30 – Călugărul şi moartea, de Cristian Bădiliţă.

Invitaţi: Cristian Bădiliţă, Silvia Colfescu, Miruna Lepuş.

La ora 17.30 – Mari arhitecţi bucureşteni. Ion D. Berindey, de Sidonia Teodorescu.

Invitaţi: Sidonia Teodorescu, acad. ist. Dan Berindei, prof. dr. arh. Sorin Vasilescu, conf. dr. arh. Ruxandra Nemţeanu, Silvia Colfescu.

Duminică, 23 noiembrie, ora 14.30 – Sala Cupola – 163 de vorbe memorabile, Corneliu Coposu.

Invitaţi: Doina Jela, Marius Ghilezan, Ionuţ Gherasim, Silvia Colfescu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.