Gigi Becali, Puiu Popoviciu şi Ion Ţiriac sunt cei mai mari proprietari de terenuri valoroase din Bucureşti. Alături de aceştia se află Lorand Szarvadi, fondatorul Domo, Marius Ivan, unul dintre fondatorii producătorului de lacuri şi vopsele Dufa, britanicul Robert Neale, prin Portland Trust, miliardarul israelian Lev Leviev, omul de afaceri maghiaro-israelian Uri Heller sau familia Buyukhanli din Turcia. Pe listă se adaugă aşa-zişii tigri imobiliari precum discreţii Daniel Drăgulin şi Robertino Georgescu, Ionuţ Dumitrescu, fondatorul firmei imobiliare Eurisko, grecul Ioannis Papalekas prin Globalworth, dezvoltatorul imobiliar NEPI din Africa de Sud, austriecii de la Raiffeisen sau fraţii Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman.
În mijlocul oraşului există mari suprafeţe de teren ocupate cândva de platforme industriale, astăzi rase. Acestea sunt deţinute de antreprenorii români Gheorghe Iaciu, principal acţionar la Impact Developer&Contractor, Ion Rădulea, Andrei Simonel, coordonator al fondului de investiţii Broadhurst Investments, familia Videanu, proprietara Titan Mar, acţionarii fabricilor Turbomecanica şi Romprim, dar şi spaniolii de la HL1 Group.
Cei trei mari din nordul Capitalei, Becali, Popoviciu şi Ţiriac, deţin suprafeţe de peste 1.000 de hectare, cam cât un oraş de genul Alexandria. Gigi Becali şi-a construit proprietatea la începutul anilor ’90 prin celebrul schimb cu Armata, dar şi prin cesiunea drepturilor de proprietate a unor terenuri litigioase. În ultima sa declaraţie de avere a trecut loturi cu o suprafaţă de 373 de hecatare în Bucureşti şi Ilfov. Becali nu a urmărit să investească pe aceste terenuri, ci să vândă bucăţi din ele. Una din marile sale tranzacţii a fost vânzarea unei suprafeţe de 2 hectare lângă actualul pod din Aviaţiei, cu 10 milioane de euro, către britanicul Robert Neale de la Portland Trust.
Controversarul Puiu Popoviciu, ginerele fostului demnitar comunist Ion Dincă, este stăpânul absolut în Băneasa, unde deţine peste 174 de hecatre. La începutul anilor 2000 a intrat în posesia terenului administrat atunci de Universistatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti şi a început să dezvolte mall-ul Băneasa Shopping, precum şi clădiri de birouri şi locuinţe.
Familia Ţiriac deţine peste 80 de hectare în zona Otopeni, acolo unde a dezvoltat complexul Stejarii.
Gigi Becali, Puiu Popoviciu şi Ion Ţiriac au devenit proprietari de suprafeţe întinse cu mult înainte de boom-ul imobiliar de la mijlocul anilor 2000. Spre deosebire de aceştia, Marius Ivan şi Lorand Szarvadi au intrat pe această piaţa în perioada de avânt, 2006-2007. Marius Ivan a mizat pe Pipera, unde a achiziţionat 12 hectare. Acesta a deschis piaţa Pipera în 2012 iar acum intenţionează să ridice un centru comercial alături de cehii de la Intercorra şi unde vor veni companii precum Starbucks, Lidl sau JYSK.
Mai puţin norocos a fost Lorand Szarvadi, unul din fondatorii Domo. Cu puţin timp înainte de declanşarea crizei, în 2009, a dat 20 de milioane de euro pe un teren de 100 de hectare în Chitila, loc unde intenţiona să ridice peste 1.600 de locuinţe. Criza i-a dat planurile peste cap. Când a luat terenul, un metru pătrat se vindea cu 20 de euro, în timp ce azi acesta valorează 2-3 euro.
De numele lui Robert Neale se leagă cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bucureşti din 2014. Acesta a cumpărat, prin Portland Trust, 40.000 de metri pătraţi în zona Şoseaua Pipera, de la Michele Nusco, un alt mare proprietar de terenuri. Britanicul are intenţii serioase în zona respectivă după ce a dezvoltat şi vândut Floreasca Business Park, apoi a ridicat şi închiriat integral Floreasca Park iar acum se pregăteşte pentru Oregon Park, investiţie de 100 milioane de euro.
Tot în zonă, grecul Papalekas a devenit unul dintre cei mai activi proprietari de terenuri. Anul trecut a făcut două achiziţii mari, 30.000 de metri pătraţi de la Farmexim în zona metrou Pipera şi 2.400 de metri pătraţi de la Nusco la Gara Herăstrău. Acesta dezvoltă Bucharest One, cea mai mare dezvoltare de birouri aflată azi în construcţie, şi se pregăteşte să ridice o nouă clădire pe terenul dintre Green Court şi Nusco Tower.
Părăsim zona de nord a Capitalei pentru că nu e singura care prezintă interes pentru proprietarii de terenuri. Miliardarul israelian este stăpân peste 15 hectare de la Laromet, pe care a dat 77 milioane de euro.
Omul de afaceri Florin Pogonaru şi-a ras fabrica Prodplast de la Obor şi intenţionează să ridice mall-ul Veranda. Daniel Draguşin şi Robertino Georgescu au plătit anul trecut aproape 20 de milioane de euro pentru achiziţia terenului de la Policolor. Acolo doresc să dezvolte un complex imobiliar. Fraţii Pavăl, Adrian şi Dragoş, care deţin retailerul de bricolaj Dedeman, deţin un teren de 30.000 de hectare la metroul Republica, pe care l-au achiziţionat de la Silviu Prigoană. Aici, ei vor să deschidă un nou magazin. De asemenea, aceştia mai deţin 47 de hectare la fostul Chimopar.
Ionuţ Dumitrescu este unul dintre cei mai mari proprietari de teren din Bucureşti. Proprietar al firmei Eurisko, acesta deţine terenul de la fosta fabrică de bere Griviţa, suprafaţă de 28 de hectare, precum şi un teren de 8 hectare pe Bulevardul Barbu Văcărescu.
Familia Videanu este celebră pentru controlul fabricii Titan Mar din Bucureşti, în zona Trafic Greu. Suprafaţa de 6 hectare este evaluată la aproape 20 de milioane de euro. Lângă Politehnica Bucureşti se află un teren de 7 hectare, unde exista fabrica Pumac. Proprietarii sunt Ion Rădulea şi Alain şi Alexis Bonte. Suprafaţa este evaluată la 24 milioane de euro. Pe Bulevardul Vasile Milea, fondul de investiţii Broadhurst Investments deţine 4,5 hectare la platforma industriala UMEB. Cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Bucureşti şi din ţară, sud-africanii de la NEPI, au achiziţionat anul trecut 12 hectare pe Calea Floreasca de la Romenergo. Patronul de la Impact, Gheorghe Iaciu, este stăpân pe 26 de hectare în zona Barbu Văcărescu, după ce a cumpărat terenul de la moştenitorii familiei Bragadiru.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.