Medicamente descoperite din întâmplare

De la Alexander Fleming (biolog și farmacolog scoțian care a descoperit penicilina) încoace, viețile a milioane de persoane au fost transformate și salvate de tratamente pe care oamenii de știință nici măcar nu încercau să le găsească.

Când cercetătorii din Noua Zeelandă au descoperit recent că un vaccin împotriva meningitei protejează și împotriva gonoreei, ei au beneficiat de o forță imprevizibilă responsabilă de unele dintre cele mai importante descoperiri medicale din istorie: noroc. Foarte multe lucruri au fost descoperite din întâmplare. Scriitorul german Johann Wolfgang Goethe, el însuși un descoperitor, a scris: „Descoperirea are nevoie de noroc, invenție, intelect – nu se poate una fără alta“.

Viagra era de fapt un tratament pentru angină

În laboratorul giganticului Pfizer din Kent, un tratament eșuat pentru angine a devenit din greșeală un succes de miliarde de dolari pentru cei cu disfuncții erectile, dar și cea mai faimoasă pilulă albastră din lume. În timpul testelor clinice primare ale sildenafilului, acum cunoscut ca Viagra, voluntarii de sex masculin care luau pastilele în mod constant au raportat erecții de lungă durată, neprovocate. După mai multe cercetări, s-a dovedit că Viagra, care ar fi trebuit să relaxeze vasele de sânge din jurul inimii pentru a îmbunătăți circulația sanguină, avea același efect asupra arterelor din penis. De la lansarea sa comercială din 1998, Viagra a fost folosită pentru a îmbunătăți viața sexuală a milioane de bărbați din întreaga lume.

Penicilina salvează milioane de vieți anual

Revenind la lucrările sale după o vacanță de o lună în Scoția, în anul 1928 biologul Alexander Fleming a făcut o descoperire într-o farfurie cu resturi de mâncare, pe care a lăsat-o fără voie pe pervazul unei ferestre din laboratorul său de la St. Mary’s Hospital din Londra. În lipsa lui Fleming, farfuria, în care s-a dezvoltat periculoasa bacterie stafilococul auriu, s-a contaminat cu mucegai. Fleming a observat că, în vecinătatea liniilor albastre-verzui de mucegai, bacteria a încetat să se mai dezvolte. Fleming a descoperit astfel primul antibiotic, pe care l-a numit penicilină. Petru descoperirea sa întâmplătoare, el a împărțit Premiul Nobel pentru medicină în 1945 cu Florey și Chain, chimiști de la Oxford care au perfecționat procesul de producție în masă al penicilinei pentru a trata rănile infectate ale soldaților din cel de-al Doilea Război Mondial. „Când m-am trezit în dimineața zilei de 28 septembrie 1928, cu siguranță nu-mi propusesem să revoluționez întreaga medicină prin descoperirea primul antibiotic din lume“, a declarat Fleming mai târziu. „Dar cred că asta este exact ceea ce am făcut.“

„Când m-am trezit în dimineața zilei de 28 septembrie 1928, cu siguranță nu-mi propusesem să revoluționez întreaga medicină prin descoperirea primului antibiotic din lume. Dar cred că asta este exact ceea ce am făcut“. Alexander Fleming

Stimulatorul cardiac, inițial un recorder

Inginerul newyorkez Wilson Greatbatch a inventat primul implant de stimulare cardiacă din lume, dar nu-și propusese acest lucru. În timp ce în anul 1956 încerca să construiască un dispozitiv care să înregistreze bătăile inimii, el a instalat un alt rezistor decât cel necesar, care imediat a început să emită pulsuri electrice regulate. Dându-și seama că, de fapt, aceste pulsuri nu erau altceva decât o reproducere identică a ritmului cardiac normal, Greatbatch a văzut pe loc potențialul dispozitivului său. După doi ani de lucru și perfecționări, prototipul său de stimulator cardiac care putea fi implantat în inimă a fost patentat în 1960 și, curând a început să fie produs. Descendenții primului stimulator cardiac îmbunătățesc în prezent viețile a sute de mii de oameni din întreaga lume, în fiecare an.

Descoperire cu prețul propriei sănătăți

În anii ’80, doi medici australieni erau ridiculizați pentru că sugerau că ulcerațiile stomacului erau cauzate nu de mâncatul în fugă și stres, ci de infecția cu o bacterie obișnuită. Barry Marshall, gastroenterolog, și colegul său Robin Warren, patolog din Perth, au observat că biopsiile stomacale recoltate de la pacienții lor cu ulcer conțineau în unanimitate aceeași bacterie în formă de spirală, numită Helicobacter pylori. Pentru a-și dovedi susținerea și descoperirea, Marshall s-a autocontaminat cu această bacterie, pe care a crescut-o în laborator, după ce a izolat-o din stomacul unuia dintre pacienții săi. Într-o săptămână, a avut inflamații violente la nivelul stomacului, care au trecut ulterior, după ce a luat antibiotice.

Descoperirea lor a avut de altfel un rol esențial în eradicarea unui anume tip de cancer al stomacului cauzat de infecția cu helicobacterii. Pentru munca lor (și probabil și pentru actul de curaj al lui Marshall), Marshall and Warren au fost premiați în 2005 cu Premiul Nobel pentru Medicină.

Antidepresivele, medicamente moderne

Câteva clase de antidepresive se datorează norocului, de la iproniazid, care a fost inițial folosit pentru tratarea tuberculozei în anii ’50, până la triciclice, în anii ’60, care au apărut în urma unui tratament experimental pentru schizofrenie. La fel este și cazul recentei descoperiri senzaționale referitoare la folosirea ketaminei.

Diazepamul născut din vopsele

Primele benzodiazepine au fost dezvoltate în anii ‚50 de un polonez imigrant în SUA, Leo Sternbach, din compuși chimici înlăturați pe care îi sintetizase cu 20 de ani mai devreme în Polonia, pe când lucra la experimente pentru a crea noi vopsele. Acestea au fost un eșec. Dar benzodiazepinele au devenit medicamente prescrise în mod obișnuit în întreaga lume.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.