Migraţia forţei de muncă şi politica vorbelor goale

Plecarea românilor la muncă în alte țări a îngrijorat autoritățile române. Guvernele din ultimii ani s-au gândit să îndrepte lucrurile, au făcut declarații, s-au contrazis, au inițiat proiecte de legi. Politicienii au vorbit despre măsuri prin care să-i determine să vină înapoi. Atitudinea lor ezitantă, birocrația, faptul că aici lucrurile nu s-au schimbat semnificativ nu i-au convins. Românii continuă să plece și să nu se mai întoarcă.

Le dăm sau le luăm

Autoritățile nu se hotărăsc dacă să le acorde facilități românilor de peste granițe pentru a-i convinge să se întoarcă în țară, ori să-i pună să plătească taxe și impozite acasă pentru banii câștigați în străinătate.
Guvernul aproba în octombrie 2014 un proiect de hotărâre prin care românii din străinătate să poată beneficia de facilitățile la acordarea unui credit în programul Prima Casă. Prin actul normativ erau alocate 25 de milioane de lei din fondul ANL pentru diasporă. Aceștia trebuiau să aibă permis de ședere și de muncă pentru a putea beneficia de program. „Acest gen de programe de sprijin și de garantare – Prima Mașină, Prima Casă – vrem să-l extindem pentru românii din afara granițelor, cei care vor să se întoarcă în țară. Vor primi aceleași facilități pentru achiziționarea unei locuințe sau a unei mașini (…). Din analizele noastre, românii care se întorc din diaspora, în general, vor să-și construiască propria locuință, mai puțin să cumpere un apartament sau o casă deja existente. Deci dacă reușim să facem programul mai eficient, să se adreseze nu doar locuințelor deja existente, ci și noilor construcții, în afară că stimulăm economic sectorul construcțiilor, s-ar putea să stârnească un interes mult mai mare“, declara atunci prim-ministrul Victor Ponta.

Câteva luni mai târziu însă, premierul de atunci se mai gândea și își punea problema ca românii care lucrează în străinătate să plătească asigurări sociale în țară. „Avem o realitate, trei milioane din populația dinamică cu capacitate de muncă din România sunt în afara țării și nu plătesc niciun leu la sistemul social. Știu, se spune că trimit bani acasă, dar nu-i trimit la școli, la spitale, la drumuri, la pensii sau la șomaj. Îi trimit pe căi private, foarte bine acest lucru. Dar gândiți-vă, dacă cei trei milioane ar cotiza cu zece euro pe lună la bugetul social al României, ar fi o contribuție pe care am simți-o. Deci e o problemă și cred că creșterea numărului de contribuabili este singura soluție sustenabilă pe termen lung“, afirma Victor Ponta la începutul anului 2015.
Un senator al defunctului UNPR, Constantin Popa, iniția, tot pe la sfârșitul anului 2015, un proiect de lege prin care statul român să acorde 500 de euro lunar, timp de un an, fiecărui român care se întoarce în țară să muncească. „Avem nevoie de forţă de muncă în ţară, mai ales de specialişti. Ne pleacă medicii, profesorii, inginerii, IT-iştii şi chiar muncitorii simpli, în special tineri, căci nu sunt plătiţi aşa cum trebuie aici, în ţară. Vrem să-i stimulăm cumva să îşi pună în valoare capacitatea aici, nu peste hotare. Un an, am putea să-i stimulăm să ia mai mulţi bani, chiar decât câştigă acum în afara ţării. Sunt convins că în această perioadă oamenii îşi vor face un rost aici, acasă“, spunea pe atunci senatorul.

Indecizia Cotroceniului: pierdere sau oportunitate

Din sarabanda declarațiilor pompoase și niciodată materializate nu putea lipsi președintele. Klaus Iohannis se arăta îngrijorat, la începutul anului 2016, de situația migrației românilor peste hotare. „Vorbim de multe ori despre pierderea pe care o reprezintă plecarea românilor în străinătate. Într-o altă abordare însă, putem să vedem și oportunitatea oferită de prezenţa unei diaspore puternice peste hotare. Bine angrenată de un stat atent, aceasta poate deveni o importantă resursă pentru dezvoltarea și modernizarea României, un adevărat capital care poate fi valorificat. Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toți românii, din interiorul și din afara granițelor“, declara președintele la dezbaterea „Diaspora românească – vector de dezvoltare“, organizată la Palatul Cotroceni.

Și continua precizând că „românii de peste hotare acumulează experienţă, posedă expertiză, capătă deprinderi și își construiesc rețele de contact pe care nu le-ar fi avut în ţară. Acestea reprezintă un capital prețios, ce poate fi valorificat în mod inteligent. Fie că vorbim de specialiști demni de Premiul Nobel, de români care excelează în profesiile lor și în activitățile lor, care muncesc cu onestitate, românii din străinătate au ceva util de oferit ţării. Ei vin cu un capital profesional, intelectual, financiar, social, dar și civic, având experienţa de a trăi în democrații consolidate, cu sisteme eficiente în serviciul public“.

În mintea găinii

În cadrul aceleiași dezbateri, consilierul prezidențial pentru diaspora, Sandra Pralong, a făcut declarații care au stârnit reacții puternice în mass-media. „Poate că punem camere de luat vederi în fața obiectivelor în fiecare sat, pentru ca românii din străinătate să își vadă găina care trece prin fața bisericii. Nu vă dați seama ce atașament ar crea această legătură extraordinară.“ Consilierul făcea referire la propunerea ministrului Comunicațiilor Marius Bostan de a demara un proiect finanțat de UE, pentru Internet în 780 de sate românești.

Tot atunci, premierul Dacian Cioloș estima pierderile economice pe care le suferă România ca urmare a migrației forței de muncă. „Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri. Dacă e să ne uităm la partea economică, remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potențialul economic și investițional al diasporei românești putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro.“ Și sugera care ar fi măsurile pe care ar trebui să le ia România pentru a-i convinge să se întoarcă. „S-au obișnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară, la nivel de educație, de sănătate, de calitatea administrației publice, și își doresc, dacă se întorc și decid să-și investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-și asigure un viitor decent și pentru copii.“

Câte-n Lună și-n stele

La rândul său, în septembrie 2016, Claudiu Vrânceanu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, declara că românii din diaspora care doresc să revină în țară vor beneficia de consultanță și training și vor primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-și deschide o afacere. „Încă din februarie am căutat să creăm un program care să atragă potenţiali antreprenori români care au deja experienţă în străinătate. Am decis la nivel de Guvern să implementăm acest program cât mai repede, în această toamnă. Mizăm pe o schemă cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU (Programul Operaţional pentru Capital Uman – n.r.), prin care să stimulăm românii din diaspora să se întoarcă, prin investiţii şi antreprenoriat“, declara secretarul de stat.

Programul se adresează persoanelor care vor să-şi deschidă o afacere, indiferent că au lucrat în străinătate ori au fost la studii. Antreprenorii primesc banii prin intermediul unor instituții și organizații care dezvoltă proiecte și administrează sumele din linia de finanțare Diaspora Start-Up. Autoritățile doreau să beneficieze de program cel puțin 3.000 de persoane, să fie deschise măcar 300 de mici afaceri și să fie înfiinţate 600 de noi locuri de muncă.

Proiectul este derulat de Ministerul Fondurilor Europene și Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe.

În decembrie 2016 a intrat în vigoare OUG nr. 60/2016, pentru modificarea și completarea Legii 76/2002, privitoare la sistemul asigurărilor pentru șomaj și ocuparea forței de muncă. Potrivit actului normativ, pe lângă șomerii care intră în câmpul muncii, și românii primesc la revenirea în țară o primă de instalare de până la 12.500 de lei. Condiția este ca aceștia să se fi aflat la lucru în străinătate de minimum 36 de luni. Scopul primei este de a-i ajuta să-și poată plăti o chirie și să își cumpere lucrurile de care au nevoie. Banii se dau în două tranșe, la semnarea contractului de muncă și după primul an de muncă. „Oricine din diaspora va veni în ţară, venind de oriunde se află în acest moment, şi îşi va căuta un loc de muncă prin această ofertă pe care o dăm pe mobilitate va putea beneficia de cei 12.500 de lei, care, în fine, faţă de salariile din Vest, nu înseamnă mare lucru, dar reprezintă un atu important“, declara anul trecut Dragoș Pîslaru, ministru al Muncii. Ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh, declara în luna aprilie că ministerele se pregătesc pentru situația în care românii din Marea Britanie vor trebui să se întoarcă acasă, ca efect al ieșirii acestei țări din UE. Se estimează că în Regatul Unit s-ar afla în prezent 300.000 de români, însă date neoficiale spun că cifrele sunt mai mari, circa 500.000 de persoane cu cetățenie română lucrând pe teritoriul Marii Britanii.

Executivul aproba, printr-o hotărâre, abia luna trecută, plata sumei de 75.000 de euro la bugetul OECD pentru realizarea unui studiu referitor la comunitățile românești din străinătate, după cum se arată într-un comunicat al Guvernului. Obiectivele cercetării privesc îndeosebi: numărul persoanelor rezidente pe teritoriul statelor membre OECD, principalele țări de destinație, statistici cu distribuția lor pe vârste, sex, educație, statut, domeniile de activitate, motivele emigrării și motivele care i-ar putea determina să revină în țară. Acordul s-a încheiat în luna martie între Ministerul Afacerilor Externe și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Studiul urmează să fie finalizat la 18 luni de la data efectuării plății. Fondurile provin din bugetul MAE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.